Tema postului intermitent (intermittent fasting) si a postului cu lichide (fasting) a fost intens studiata de catre cercetatori in ultimii ani, fiind un subiect popular in lumea nutritiei si a slabitului. Care este diferenta intre post si restrictia calorica? Care dintre aceste metode este mai eficienta pentru slabit?
Sustinatorii teoriei restrictiei calorice (clasica dieta hipocalorica “mananca des si putin”) spun ca postul cu lichide functioneaza de fapt tot datorita restrictiei calorice si ca nu conteaza frecventa, ci doar aportul caloric per total. Adevarul este insa altul. De ce am crede ca reducerea cu 300 kcal pe zi in decurs de 1 saptamana este la fel cu reducerea a 2100 kcal intr-o singura zi? Diferenta dintre cele doua variante este uriasa.
Reducerea aportului caloric este cea mai frecventa metoda atat pentru slabit, cat si pentru Diabetul zaharat de tip II, recomandata de catre specialisti. Teoretic reducerea aportului caloric cu 500 kcal pe zi va duce la o scadere de aproximativ 0.5 kg de grasime pe saptamana. Asociatia Americana de Diabet recomanda sa ne focusam pe dieta, activitate fizica, atingand astfel un deficit de 500-750 kcal/zi. Controlul portiei si reducerea caloriilor este popularizata inca din anii 70. Aceasta scadere a numarului de calorii ar trebui facuta pe interaga zi, nu deodata. Dieteticienii isi sfatuiesc pacientii sa manance de 5-7 ori pe zi, cate putin si des. Exista tabele cu continutul caloric pe orice eticheta a alimentelor si aproape la orice restaurant. Exista nenumarate aplicatii si carti pentru a te ajuta sa iti controlezi numarul de calorii pe care le consumi intr-o zi. Cu toate acestea, foarte multi dintre noi esueaza si nu reusesc sa slabeasca, desi se tin de regim “ca la carte”.
Studiile ne spun ca aceste sfaturi clasice au o rata de esec de 99.5% (doar 1 barbat din 210 de barbati obezi si 1 femeie din 124 de femei obeze au rezultate pe termen lung cu dieta clasica hipocalorica). Dar de ce nu functioneaza? Din cauza ca aceasta, in timp, duce la incetinirea metabolismului (scaderea procesului de ardere a grasimilor).
Rata metabolismului bazal reprezinta energia necesara pentru a ne tine in viata (pentru ca inima sa pompeze, plamanii sa respire corespunzator, creierul sa functioneze, rinichii sa elimine toxinele, etc). Acesta ajunge sa scada in timp in contextul unei restrictii calorice indelungate, ajungandu-se la faza de platou (stagnare) in procesul de slabit. Organismul este fortat sa se “opreasca” din procesul de arderea a grasimilor, pentru ca sa faca fata acestei restrictii calorice. Dupa care, are loc fenomenul clasic de yo-yo, recastigare a kilogramelor pierdute (proces normal), in timp ce familia si prietenii te acuza ca nu te tii cum trebuie de dieta si esti incapabil sa te abtii de la dulciuri. Aceasta abordare cu dieta hipocalorica are efect doar pe termen scurt, pana cand metabolismul se “prabuseste”.
Secretul pe termen lung este sa iti mentii metabolismul bazal si sa mentii procesul de ardere a grasimilor. Cum? Intrand in starea de “ starvation mode”- o “infometare” CONTROLATA, prin Intermittent fasting si fasting (post intermittent si post cu lichide).
Postul are efectul de a declansa in organism anumite reactii pe care restrictia calorica nu le poate face, si anume: insulina scade si astfel se previne rezistenta la insulina, noradrenalina creste, mentinand rata metabolismului bazal, hormonul de crestere creste, iar astfel se depune mai multa masa musculara. In decurs de 4 zile de post cu apa, rata metabolismului bazal nu scade, ci creste cu 12%. Nici rezistenta la activitatea fizica nu scade, ci dimpotriva, se mentine. In timpul acesta, organismul uman “isi deschide” rezerva de energie pe care o are: GRASIMEA! Rata metabolismului bazal se mentine si in loc sa arda caloriile din alimentele pe care le primeste, incepe sa arda excesul de grasime din organism.
In timpul acestui proces, prima data se consuma rezerva de glicogen din ficat (in aproximativ cateva ore). Dupa care incepe sa arda grasimea aflata in exces in corp. Din moment ce organismul are suficient combustibil ca sa functioneze (din grasime), rata metabolismului bazal nu incetineste. Pe termen lung, aceasta metoda este mult mai eficienta, deoarece rezolva cauza, nu doar efectul: scade insulina (hormonul care face sa se depoziteze tot ceea ce mancam) si regleaza hormonii de foame si de satietate (ghrelina, leptina). Aceste lucruri nu au loc in organism decat atunci cand organismul nu primeste hrana din exterior (aport exogen), de aceea nu se intampla in cazul unei restrictii calorice, ci doar cand corpul nu primeste hrana deloc.
Studiile au comparat restrictia calorica cu intermittent fasting (ambele cu Dieta Mediteraneana): un grup a tinut dieta mediteraneana cu restrictie calorica, iar al doilea grup dieta mediteraneana cu intermittent fasting. Rezulatele dupa 6 luni au fost urmatoarele: la al doilea grup a scazut rezistenta la insulina si nu a avut loc fenomenul de yo-yo (nu au castigat inapoi kilogramele pierdute). Mai mult, intermittent fasting ajuta in special la arderea grasimii abdominale, care afecteaza ficatul si pancreasul (organelle interne), care este un risc pentru sanatate (tesutul adipos abdominal duce la diabet, hipertensiune arteriala, steatoza/ficat gras).
Daca doresti sa afli mai multe despre postul intermitent si cum poti sa il integrezi in programul tau de slabit, te asteptam la un consult la Noemi Sofronie nutritionist-dietetician.