Bine ati venit pe site-ul nostru!

Program : Luni-Vineri - 09:00-17:00
  Telefon : 0264-575371 0745-636160

Colita Ulcerativa

Colita ulcerativa este o boala care determina inflamatie si sangerare, numite ulcere, localizate la suprafata mucoasei intestinului gros. Inflamatia in mod obisnuit apare la nivelul rectului si portiunii inferioare a colonului, dar poate afecta colonul in intregine. Colita ulcerativa afecteaza intestinul subtire doar in cazuri rare, exceptand portiunea inferioara, numita ileon. Colita ulcerativa poate fi numita, de asemenea, colita, ileita sau proctita.
Inflamatia determina accelerarea tranzitului intestinal, cauzand diaree. Ulcerele se formeaza in zonele in care inflamatia a distrus celulele mucoasei intestinale; ulcerele sangereaza si produc puroi si mucus.
Colita ulcerativa este o boala inflamatorie intestinala (IBD), nume generic pentru bolile care produc inflamatie la nivelul intestinului. Colita ulcerativa poate fi diagnosticata greu pentru ca simptomele sunt similare cu alte boli intestinale cum este sindromul de intestin iritabil si alt tip de IBD numita boala Crohn. Boala Crohn difera de colita ulcerativa pentru ca determina inflamatie in profunzimea peretelui intestinal. Boala Crohn in mod obisnuit afecteaza intestinul subtire, dar poate afecta si caviatea bucala, esofagul , stomacul, duodenul, colonul, apendicele si anusul.
Colita ulcerativa apare cel mai frecvent la persoane cu varsata cuprinsa intre 15 si 40 ani, desi copiii si varstnicii pot uneori dezvolta boala. Colita ulcerativa afecteaza barbatii si femeile in mod egal si pare sa aiba o incidenta mai crescuta in unele familii.

Care sunt cauzele colitei ulcerative?

Exista o multititudine de teorii referitoare la cauzele colitei ulcerative, dar nici una nu a fost confirmata. Cea mai acceptata este teoria care sustine ca exista o reactie a sistemului imun declansata de prezenta unui virus sau bacterie determinand o reactie inflamatorie anormala la nivelul peretelui intestinal.
Persoanele cu colita ulcerativa prezinta anomalii ale sistemuli imun, dar nu se stie daca aceste anomalii sunt cauza sau rezultatul bolii. Colita ulcerativa nu este determinata de stres emotional sau sensibilitate la anumite alimente sau produsi alimentari, dar acesti factori pot accentua simptomele in cazul unor pacienti.

Care sunt simptomele colitei ulcerative?

Cele mai frecvente simptome ale colitei ulcerative sunt durerea abdominala si diareea sangvinolenta. Pacientii de asemenea pot prezenta:

  • Fatigabilitate
  • Scadere in greutate
  • Inapetenta
  • Sangerare rectala
  • Deshidratare.

Aproximativ jumatate dintre pacienti prezinta simptome de intensitate medie. Altii prezinta frecvent febra, diaree sangvinolenta, greata si crampe abdominale severe. Colita ulcerativa poate de asemenea determina probleme cum ar fi artrita, inflamatii ale ochilor, boli hepatice (steatoza hepatica, hepatita, ciroza si colangita sclerozanta primara), osteoporoza, rash cutanat, anemie si litiaza renala. Nu se cunoaste cauza afectarii altor organe. Cercetatorii considera ca aceste complicatii pot apare atunci cand sistemul imun accentueaza inflamatia in alte parti ale organismului. Aceste probleme sunt frecvent mai putin grave si dispar atunci cand colita ulcerativa este tratata.

Cum este diagnosticata colita ulcerativa?

Un examen fizic amanuntit si o serie de teste sunt necesare pentru a diagnostica colita ulcerativa.
Testele de sange pot fi facute pentru a verifica daca exista anemie, care poate indica sangerare la nivelul colonului sau rectului. Testele de sange pot releva de asemenea o crestere a leucocitelor, care este un indiciu al inflamatiei undeva in organism. Prin analiza unei mostre de scaun, medicul poate preciza daca exista sangerare sau inflamatie la nivelul colonului sau rectului.
Medicul poate efectua o colonoscopie. Pentru aceasta examinare, medicul introduce un endoscop- un tub lung, flexibil, luminat conectat la un computer si un monitor TV- in anus pentru a examina interiorul colonului si rectului. Medicul poate astfel sa depisteze orice inflamatie, sangerare sau ulcere ale peretelui colonului. In timpul examinarii, medicul poate face o biopsie, care implica prelevarea unei mostre de tesut din mucoasa colonului pentru a fi examinata la microscop. Poate fi necesara o examinare radiologica cu bariu a colonului. Acesta examinare consta in umplerea colonului cu bariu, o solutie alba (asemanatoare cu apa de var), dupa ce in prealabil pacientul a fost pregatit (clisma) Bariul apare alb prin examinare radiologica, permitand medicului o examinare clara a colonului, pentru vizualizarea ulcerelor sau a altor anormalitati care pot exista acolo.

Care este tratamentul colitei ulcerative?

Tratamentul colitei ulcerative depinde de gravitatea bolii. Majoritatea pacientilor necesita tratament medicamentos. In cazurile severe, poate fi necesara interventia chirurgicala pentru indepartarea portiunii de colon afectate. Chirurgia este singurul tratament curativ in cazul colitei ulcerative.
Unii pacienti ale caror simptome sunt accentuate de anumite alimente isi pot controla simptomele prin evitarea acestor alimente, cum sunt alimentele foarte condimentate sau zaharul din lapte (lactoza). Colita ulcerativa se manifesta diferit in cazul fiecarei persoane, astfel ca tratamentul este individualizat. Suportul emotional si psihologic sunt importante.
Unele persoane prezinta remisiuni ale bolii- perioade in care simptomele dispar- pentru luni sau chiar ani. Oricum, in cazul majoritatii pacientilor simptomele reapar. Aceasta evolutie ciclica a bolii nu permite o evaluare obiectiva a eficientei tratamentului. Unele persoane cu colita ulcerativa pot necesita ingrijire medicala pentru anumite perioade, care consta din vizite medicale regulate pentru monitorizarea bolii

Terapia medicamentoasa

Cei mai multi pacienti cu afectare usoara sau moderata sunt initial tratati cu agenti 5-ASA, o combinatie de sulfonamide, sulfapiridine si salicilati care ajuta la controlul inflamatiei. Sulfasalazina este cel mai frecvent folosita. Sulfasalazina poate fi folosita atat cat este necesar si poate fi asociata cu alte medicamente. Pacientii care nu raspund bine la sulfasalazina pot sa nu raspunda la nici unul dintre agentii 5-ASA. Efectele adverse posibile ale medicamentelor 5-ASA sunt greata, voma, arsura retrosternala, diareea si cefaleea.
Pacientii cu boala severa si care nu raspund la mesalamina pot sa fie tratati cu corticosteroizi. Prednisonul si hidrocortizonul sunt doua medicamente corticosteroide folosite pentru reducerea inflamatiei. Ele pot fi administrate oral, intravenos, prin clisma sau ca si supozitoare, in functie de localizarea inflamatiei. Corticosteroizii pot determina reactii adverse cum sunt cresterea in greutate, acnee, accentuarea pilozitatii faciale, hipertensiune, irascibilitate si cresterea riscului de infectie, astfel ca administrarea acestor medicamente trebuie facuta cu atentie.
Alte medicamente pot fi utilizate pentru relaxarea pacientului sau pentru diminuarea durerii, diareei sau infectiei.
Ocazional, simptomele sunt suficient de severe pentru ca pacientul sa necesite spitalizare. De exemplu, o persoane poate prezenta diaree sau sangerare severa care poate determina deshidratare. In aceste cazuri medicul trebuie sa intervina pentru a restabili echilibrul hidroelectrolitic stopand cauzele care au determinat dezechilibrul (diareea si sangerarea) si prin administrarea de lichide si saruri minerale. Pacientul poate necesita o dieta speciala, alimentatie parenterala, medicamente sau uneori interventie chirurgicala.

Tratamentul chirurgical

Aproximativ 25% pana la 40% dintre pacientii cu colita ulcerativa necesita indepartarea colonului datorita sangerarilor masive, bolii severe, perforatiei de colon sau riscului de cancer. Uneori medicul recomanda indepartarea colonului daca tratamentul medicamentos esueaza sau daca efectele secundare ale corticosteroizilor sau altor medicamente pun in pericol sanatatea pacientului. In acest sens sunt recomandate unele din urmatoarele operatii. Cea mai comuna interventie chirurgicala este proctocolectomia cu ileostoma, care se realizeaza in doua etape. In proctocolectomie, chirurgul indeparteaza colonul si rectul. In ileostoma, chirurgul creaza un mic orificiu in abdomen, numit stoma, si apoi ataseaza capatul intestinului subtire, numit ileum, la nivelul stomei. Acest tip de ileostoma poarta numele de ileostoma Brooke. Continutul intestinal trece prin intestinul subtire si este eliminat din organism prin stomac.
Localizata de obicei in partea dreapta inferioara a abdomenului. O punga este asezata peste acest orificiu, punga in care se vor colecta materiile fecale si care va fi golita de catre pacient la nevoie.
O alternativa a ileostomei Brooke este ileostoma continent. In acest tip de operatie, chirurgul foloseste ileumul pentru a crea o punga in interiorul abdomenului inferior. Materiile fecale se acumuleaza in aceasta punga iar pacientul dreneaza punga prin folosirea unui tub. Pacientul este obligat sa poarte o punga exterioara numai in primele cateva luni dupa operatie. Posibilele complicatii ale acestui tip de interventie chirurgicala sunt proasta functionare necesitand reparare chirurgicala si inflamatia pungii (), complicatie care necesita tratament antibiotic.
O anastomoza ileoanala, permite pacientului sa aiba o motilitate intestinala normala prin pastrarea rectului?Aceasta procedura incepe sa devina cea mai folosita in tratamentul colitei ulcerative. In acesta operatie, chirurgul indeparteaza portiunea de colon afectata. Apoi chirurgul ataseaza ileumul de interiorul rectului si anusului, creand o punga. Materiile fecale sunt stocate in punga si si apoi eliminate prin anus in mod fiziologic. Miscarile intestinale pot fi mai frecvente deteminand si un scaun mai putin consistent decat in mod normal. Pouchitis este o posibila complicatie a cestui tip de procedura.
Nu orice tip de operatie se potriveste oricarei persoane. Tipul de operatie este ales in functie de severitatea bolii si de necesitatile pacientului, perspectivele si modul de viata. Pacientii care sunt nevoiti sa faca o astfel de operatie trbuie informati cat mai complex prin discutii cu medicul curant, asistente care lucreaza cu pacientii care au suferit interventii chirurgicale (terapisti enterostomali), si alti pacienti cu interventii chirurgicale la nivelul colonului. Organizatiile de sprijin pentru pacient trebuie sa colaboreze cu medicul curant si personalul medical pentru a asigura pacientului un confort fizic si psihic cat mai bun .
Cei mai multi pacienti cu colita ulcerativa nu necesita niciodata interventie chirurgicala. Daca interventia chirurgicala devine vreodata necesara, oricum, unele persoane sunt multumite ca dupa interventie, colita este vindecata si pot duce o viata normala, o viata activa.

Cercetari

Cercetatorii cauta mereu noi tratamente pentru colita ulcerativa. Cateva medicamente au fost testate pentru a se vedea daca pot fi flosite in tratamentul acestei boli:

  • Budesonida. Un corticosteroid numit budesonida poate sa fie mai eficient decat prednisonul in tratamentul colitei ulcerative usoare, si prezinta ca si reactie adversa febra.
  • Cyclosporina. Cyclosporina, un medicament care determina supresia sistemului imun, poate fi o alternativa pentru pacientii care nu raspund la preparatele 5-ASA sau corticosteroizi.
  • Nicotina. In unele studii recente, simptomele sau imbunatatit in cazul pacientilor carora li s-a administrat nicotina prin plasture sau clisma. (Folosirea nicotinei ca si tratament este experimentala- nu inseamna ca pacientii ar trebui sa cumpere plasturi cu nicotina sau sa inceapa sa fumeze).
  • Heparina. Cercetatorii incearca sa determine daca heparina poate ajuta in controlul colitei prin prevenirea formarii de cheguri de sange.

Este cancerul de colon un motiv de ingrijorare?

Aproximativ 5% dintre pacientii cu colita ulcerativa dezvolta cancer de colon. Riscul de aparitie a cancerului creste cu durata si extinderea bolii. De exemplu, daca sunt afectate numai colonul inferior si rectul, riscul de aparitie a cancerului nu este mai mare decat la persoanele sanatoase. Oricum, daca colonul este afectat in intregime, riscul de aparitie a cancerului poate sa fie mai mare de 32 de ori fata de rata normala.
Uneori pot sa apara leziuni precanceroase la nivelul celulelor mucoasei colonului. Aceste modificari sunt numite ,, displazie’’. Persoanele care prezinta displazie prezinta un risc mai mare de dezvoltare a cancerului decat cele care nu au astfel de modificari. (Medicul cauta semne ale prezentei displaziei in timpul colonoscopiei si prin examinarea tesuturilor recoltate in timpul acestei proceduri). In acord cu ghidurile clinice de screening pentru cancerul de colon, persoanele cu IBD la nivelul intregului colon in ultimii 8 ani si acei care au prezentat IBD numai la nivelul colonului stang in ultimii 15 ani necesita colonoscopie in fiecare an sau la 2 ani pentru a prevenii aparitia displaziei. Screeningul nu reduce riscul de aparitie a cancerului de colon, dar poate ajuta la identificarea precoce a cancerului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *