Bine ati venit pe site-ul nostru!

Program : Luni-Vineri - 09:00-17:00
  Telefon : 0264-575371 0745-636160

All Posts in Category: Domeniul medical

Anuscopia

Ce este anuscopia?

Alaturi de tuseul anal, videoanuscopia este principal metoda de diagnostic al afectiunilor ultimei portiuni a tubului digestiv – canalul anal.

Hemorozii interni si externi, fisura anala si fistula perinala sunt cele mai frecvente afectiuni ale canalului anal si pot beneficia de un diagnostic precis cu ajutorul acestei metode.

Este dureroasa anuscopia?

In conditii normale de examinare (fara inflamatii acute la nivelul anusului) anuscopia nu este dureroasa, ci doar neplacuta, producand acceasi senzatie pacientului la fel ca si tuseul anal. Daca sunt prezente procese inflamatorii acute sau tromboze hemoroidale, introducerea rectoscopului rigid poate produce o oarecare durere. Acest lucru poate fi combatut cu ajutorul spray-ului cu Lidocaina – un anestezic care actioneaza la nivelul mucoasei- care produce o senzatie de caldura si calmarea durerii.

[tubepress video=”3pDK4LXnWHs”]

Ligatura hemoroidala – cum se desfasoara aceasta interventie medicala?

Denumita corect ligatură hemoroidală prin bandare elastică este cea mai utilizată metodă de tratament non-chirurgical al pachetelor hemoroidale. Ea constă in montarea cu ajutorul unui dispozitiv special si prin directă vizualizare directă videoendoscopică a unor inele elastice pe baza pachetelor hemoroidale. Inelele elastice sunt foarte destinse inaintea montajului si apoi lansate se strâng circular pe baza pachetului hemoroidal, producand intreruperea circulatiei sangvine si in consecinta necroza tesutului hemoroidal.

[tubepress video=”uzbCh1v6H-g”]

In interiorul canalului anal exista doua tipuri de tesuturi – piele până la nivelul liniei dintate si mucoasa anala deasupra acestei linii. Fiecare dintre cele două tipuri de tesuturi au modalitatii diferite de intervatie : la nivelul pielii simtim orice impunsatura, ciupitura la fel ca si pe suprafata corpului adică extrem de precis; la nivelul mucoasei rectale inervatia este diferită astfel că ligatura pachetelor hemoroidale interne – acoperite de o astfel de mucoasa – produc un discomfort vag ca si localizare, majoritatea pacientilor raportand o senzatie de presiune la nivelul fundului. In concluzie, ligatura elastica se poate aplica, in conditiile unui minim discomfort, doar pachetelor hemorodale interne.

anuscopie-00

Cand este bine sa tratam hemoroizii prin ligaturi elastice?

Diferiti autori de studii internationale recomanda ligaturile elastice ca si modalitate de tratament hemoroizilor de la gradul I pana la gradul III inclusiv. Pe baza experientei personale in Centru Medical Diasan (peste 350 pacienti) – Dr. Adrian Catinean PhD recomanda tratament medicamentos conservativ pentru hemoroizii de gradul I si ligaturi elastice pentru gradul II si respectiv III. Exista mentiunea ca pentru gradul III se poate recomanda si tratamentul chirurgical daca acestia sunt voluminosi si foarte reactionati.

Cum stiu ce grad au hemoroizii mei?

In mod corect aceasta stadializare are loc cu ajutorul video-anuscopiei, dar exista si posibilitatea grosiera ca fiecare pacient sa isi aprecieze gradul hemoroizilor dupa urmatoarele semne ( Adresati-va in general medicului, pot sa co-existe si alte suferinte mai grave – fistule, fisuri sau chiar cancer anal !!!)

  • Gradul I– hemoroizii sunt in interiorul canalului anal, puteti simti doar usturime, mancarime , durere la defecatie, sange pe hartia de toaleta sau suprafata scaunului.
  • Gradul II – hemoroizii sunt bombati se exterior si ii puteti simti inflamati atunci cand va stergeti la fund – pot produce, durere, usturime, mancarime, secretii, sangerare.
  • Gradul III – hemoroizi ies in afara dupa ce mergeti la toaleta, dar pot fi introdusi in interiorul canalului anal cu ajutorul degetului folosind unguent.
  • Grad IV – hemoroizii sunt iesiti mult in afara si nu pot fi impinsi la loc in interiorul canalului anal – au aspect de “ trandafir”.

Este eficienta tratamentul cu ligaturi elastice si daca care efecte adverse?

anuscopie-021

Ca si orice tratament medical, daca este aplicat la momentul optim si de catre medici cu o bogata experienta, ofera cele mai bune rezultate. Astfel hemoroizii de gradul II raspund cel mai bine la tratamentul cu ligaturi elastice si este suficient in general o singura sedinta in care se ligatureaza cele 3 pachete hemoroidale. Cea de a doua sedinta este necesara la aprox. 33% din cazuri se mai pot monta 2-3 ligaturi pe pachetele hemoroidale restante, regrupate.

Complicatiile sunt rare (2-3% din cazuri). Ele pot fi : sangerare, tromboza hemoroidala acuta sau abces anal. In toata experienta noastra am avut parte doar de 3 cazuri de tromboza hemoroidala acuta – care a fost rezolvata chirurgical.

Suferiti de hemoroizi? – sfaturi alimentare si modificari ale stilului de viata.

In crizele sau acutizarile bolii hemoroidale evitati total – condimentele, ardei iute, mancare chinezeasca, indiana, alcoolul de orice fel; adaugati in dieta dvs suplimente de fibrele de tipul MasaLax (vezi prospect) care spre deosebire de tarate, musli, etc sunt in proportie de 90% solubile in apa si astfel pastreaza apa in masa scaunului care este mult mai putin iritativ la trecerea prin canalul anal, favorizand astfel vindecarea.

Mai Mult

Gastroscopia

Ce este gastroscopia?

Explorarea medicala care permite vizualizarea atenta si precisa a suprafatei mucoasei esofagului, stomacului si duodenului si identificarea modificarilor de tip inflamator si ulcerative ( ex. Esofagita, gastrita , ulcere) Poate identifica surse de sangerare (ulcere, angiodisplazii) sau leziuni care „bombeaza” in interiorul esofagului, stomacului sau duodenului de tipul tumorilor benigne sau maligne.

Cand ar trebui sa-mi fac o gastroscopie?

Daca simtiti o durere intensa/si sau cronica localizata in partea superioara a abdomenului, care poate fi insotita de greturi, varsaturi alimentare sau bilioase. Deasemenea scaderea sau lipsa poftei de mancare, senzatia de „oprire a alimentelor”, scaderea in greutate neintentionta, „arsurile”cronice din spatele pietului (cu frecventa zilnica si durata de luni sau ani), scaun de culoare neagra lucioase, sunt cateva dintre cele mai importante motive care necesita o explorare endoscopica tubului digestiv superior.

Balonarea, eructiile frecvente sau indigestia frecventa pot fi tratate eficient dupa ce medicul gastroenterolog stie cu exactitate daca si ce fel de modificari sunt prezente la nivelul esofagului, stomacului sau duodenului.

Este dureroasa o gastroscopie?

Nu este o examinare medicala dureroasa si are in general o durata scurta 3-5 minute. Senzatia deranjanta pe care o simte pacientul este cea de greata si de spasme de voma care se pot contracara prin o buna anestezie a mucoasei faringelui (fundul gatului) cu spray la fel cu cel folosit la stomatolog. O buna parte dintre pacienti au senzatia falsa de sufocare pana cand endoscopul depasete intretaierea dintre caile respiratorii si calea digestive.

La cererea pacientului gastroscopia se poate desfasura sub sedare cu propofol de catre medicul anestezist si nu mai suporta nici unul dintre inconvenientele descrise mai sus.

Ce trebuie sa stiti despre sedarea/anestezia cu propofol?

Este in general sigura si fara efecte adverse.(pacientul este examinat si evaluat inainte de anestezie) Acest tip de anestezie nu necesita asistarea respiratorie a pacientului prin intubare si are durata de actiune atat cat timp substanta este injectata. Pacientul se trezeste rapid din anestezie si isi poate relua activitatea complet in aprox. 15-30 minute. Sedarea asistata de medicul ATI creste pretul gastroscopiei cu 150 ron.

Este necesara biopsia in timpul gastroscopiei?

Biopsia reprezinta „ciupirea” unui fragment de mucoasa de 1-2mm, este nedureroasa pentru pacient si permite un diagnostic microscopic precis al modificarilor vazute endoscopic de catre medicul specialist morfopatolog. Caracterizarea amanuntita a celulelor din fragmentul de biopsie este important pentru prognosticul bolii – spre exemplu- medicul va stii cand sa cheme la control pacientul pentru a evita transformarea maligna a unor leziuni cronice.

Ma poate proteja gastroscopie de cancerul gastric sau esofagian?

Prezentarea la medicul gastroenterolog la aparitia primelor simptome ( schimbari ale apetitului alimentar, senzatie de oprire a mancarii pe traictul spre stomac – disfagie, vasarturi repetate, slabire in greutate, scaun de culoare neagra, etc) poate descoperii modificari patologice care se gasesc in stare precanceroasa cum ar fi: esofag barrett, metaplazie intestinala la nivel gastric, polipi localizati la nivelul esofagului, stomacului sau duodenului, formatiuni submucoase – care pot fi diagnosticate si stadializate exact din punct de vedere al riscului de transformare maligna. Se poate interveni prin diverse tipuri de terapii endoscopice pentru stoparea progresie spre cancer ale acestor leziuni pre-canceroase.

Chiar daca este diagnosticat un cancer (leziune neoplazica) oriunde la nivelul esofagului, stomacului sau duodenului este f. important ca acesta sa fie descoperit la inceputul evolutiei atunci cand nu exista extindere mare locala si la distanta(metastaze) si tratamentul medical (endoscopic sau chirurgical/oncologic) are mari sanse de reusita. Din pacate multi pacienti isi neglijeaza simptome si ajung la doctor mult prea tarziu atunci cand resursele de terapie nu le mai ofera prea multe luni/ani de viata.

Ce fel de interventii se pot face cu ajutorul gastroscopiei?

Oprirea sangerarilor de la nivelul esofagului, stomacului sau duodenului – tubul digestive superior. Exista 3 cauze mari de sangerare de la acest nivel:

  • Varicele esofagine – care apar in principal la pacientii cu ciroza hepatica si care pot sangera masiv. Sangerarea poate fi oprita cu ajutorul unor inele elastice mult destinse care se arunca pe pachetul variceal care sangereaza , stranguleaza vena, opresc curgerea sangelui prin vasul respective si produc consecutive tromboza
  • Ulcerele gastrice sau duodenale – ulcerul erodeaza („sapa”) in grosimea mucoasei si submucoasei si daca erodeaza („rupe”) peretele unui vas de sange produce o sangerare care poate fi uneori masiva (poate produce moartea pacientului). Sangerarea poate fi oprita prin injectare de adrenalina, cu ajutorul dispozitivelor de electrocoagulare sau cel mai eficient cu ajutorul clipurilor metalice (cleme miniaturale) care sunt montate pe vas.
  • Tumorile de mari dimensiuni de la nivel esofagian sau gastric – sangerarea poate fi oprita chirurgical sau cu ajutorul jetului de plasma argon

Indepartarea polipilor de la nivelul tubului digestiv superior.

Polipii reprezinta tesut anormal crescut din mucoasa ce tapeteaza tubul digestiv superior, iar prin degenerarea acestui tesut nou dezvoltat se ajunge la cancer. Indepartarea polipilor reprezinta cea mai sigura metoda de a preveni cancerul .

Exista un mit popular larg raspandit in tara noastra conform orice interventie de indepartarea a unui polip sau chiar o simpla biopsie a unui mic fragment de mucoasa duce la cancer! La acest lucru absurd din punct de vedere medical se poate raspunde cu o simpla analogie – Daca te tai la un deget sau mana (in bucatarie spre exemplu) vei face cancer la degetul/ mana respective??? Evident ca NU!!!

Acest mit isi are probabil originea in urmatorul fapt: Se vorbeste ca un vecin, spre exemplu, a fost la spital si a facut o biopsie. (cel mai frecvent la o clinica de oncologie) Dar cum se intampla de cele mai multe ori, informatia receptionata este incompleta si nu se vorbeste despre adevaratul motiv pentru care s-a facut biopsie – adica boala de bazaa vecinului care poatea fi o tumora. Apoi se constata peste ceva vreme rezultatul….vecinul a murit de cancer. Cancerul a existat inainte si biopsia a fost facuta ca sa se determine ce tip de cancer avea respectivul si nu invers: Biopsia a determinat dezvoltarea cancerului din cauza caruia a murit „vecinul”.

Tratamentul stenozelor esofagiene sau pilorice benigne

Tratamentul stenozelor esofagine produse de boala de reflux gastroesofagian (acid gastric care arde mucoasa esofagiana si apoi produce cicatrici fibroase) sau stenozelor pilorice /bulbare (produse prin vindecarea cicatriciala/fibroasa a ulcerolor) se poate realiza foarte eficent cu ajutorul dilatarilor pneumatice (baloane speciale pozitionate la nivelul stenozei si apoi umflate ca cateva atm – variabil in functie de diametru la care vrem sa dilatam.

Tratamentul paleativ al stenozelor tumorale

Se poate face endoscopic prin montarea unor proteze esofagiene (cancere esofagiene) sau al nivel duodenal (cancer pancreatice , cai biliare cu invazie duodenala) Montarea acestor proteze trebuie realizata sub ghidaj roentgen.

Invinge-ti frica de examinare sau mai ales de rezultatul examinarii si consulta doctorul pentru problema ta de sanatate! De cele mai multe ori nu e ceea ce te gandesti tu , lasa competenta si experinta medicala sa te ajute in problemele tale de santate!

Mai Mult

Gastroscopia și Colonoscopia

Ce este gastroscopia?

Explorarea endoscopică care permite examinarea atentă a suprafeței mucoasei esofagului, stomacului și duodenului. Pentru această examinare se folosește endoscopul, un tub flexibil și subțire, care este prevăzut la capăt cu o cameră video, permițând astfel depistarea modificărilor de tip inflamator, ulcerativ, orice sursă de sângerare, leziuni precanceroase, tumoare malignă sau benignă.

Când ar trebui să-mi fac o gastroscopie?

  • Arsuri în capul pieptului
  • Grețuri și vărsături inexplicabile
  • Durere intensă la nivelul stomacului
  • Lipsa poftei de mâncare, însoțită de scădere bruscă în greutate
  • Balonări, crampe și indigestii frecvente
  • Afecțiuni cronice sau acute ale esofagului, stomacului, duodenului
  • Suspiciune de tumoare la nivelul esofagului, stomacului sau duodenului
  • Determinarea succesului/insuccesului operațiilor efectuate la nivelul sistemului digestiv superior

Cu ajutorul gastroscopiei putem diagnostica infecția cu Helicobacter pylori, bacterie care poate produce gastrită sau cancer gastric, prelevrându-se probe pentru biopsie.

Este dureroasă gastroscopia?

Nu este dureroasă, are o durată scurtă de timp (2-3 minute), însă este însoțită de senzația neplăcută de greață, descrisă ca și un „episod de vărsătură”. Pentru combaterea acestei stări, se va administra o ușoară anestezie cu ajutorul spray-ului, la nivelul mucoasei faringelui.

  • Pentru o sedare minima se administrează un somnifer cu durată scurtă de acțiune
  • Pentru sedare medie/profundă se apelează la anestezia cu Propofol si prezența medicului specialist de antestezie-terapie intensivă (ATI).

 

Ce este colonoscopia?

Explorarea endoscopică care permite vizualizarea mucoasei și interiorul canalului anal, colonului (intestinului gros) cât și a ultimilor 10 cm din intestinul subțire (ileon terminal). Permite identificarea prezenței hemoroizilor, fisurilor anale, inflamației mucoasei colonului, diverticulilor, polipilor, tumorilor, modificărilor de calibru sau surselor de sângerare.

Când ar trebui să-mi fac o colonoscopie?

Motivele principale care recomandă efectuarea unei colonoscopii sunt:

  • “Sângerarea pe fund” – denumită medical rectoragie. Poate să fie doar pe suprafața scaunului sau pe hârtie. Poate să fie sânge amestecat cu scaun sau să “curgă” doar sange, reprezentând o urgență.
  • Modificarea bruscă a tranzitului intestinal – diaree persistentă sau constipație recent instalată.     Dacă acest lucru apare la pacienții cu vârstă>50 ani, examinarea trebuie făcută fără întârziere.
  • Dureri abdominale cronice, persistente, localizate în flancuri, în partea inferioară a abdomenului care pot fi insoțite/ sau nu de tulburări ale tranzitului intestinal, scădere în greutate, sânge în scaun.
  • Vârsta> 50 ani este un motiv suficient pentru screening, în absența oricăror simptome de alarmă. Colonoscopia este principala modalitate de a preveni cancerul de colon.
  • Dificultățile de evacuare a scaunului, senzația de “face scaun” – tenesme rectale sau exteriorizarea hemoroizilor pot să fie motive întemeiate pentru recomandarea unei colonoscopii.

 

Este dureroasă colonoscopia?

Colonoscopia este într-adevar o examinare care implică discomfort și uneori chiar durere la unii pacienți.

Explorarea colonoscopică se face sub un anumit grad de sedare al pacientului.

  • Pentru o sedare minima se administrează un antispastic și somnifer cu durată scurtă de acțiune
  • Pentru sedare medie/profundă se apelează la anestezia cu Propofol si prezența medicului specialist de antestezie-terapie intensivă (ATI).

Mă poate proteja colonoscopia de cancerul de colon?

Scopul primar la colonoscopiei este diagnosticul tuturor modificărilor patologice de la nivelul intestinului gros și ultimilor cm din intestinul subțire. Cancerul de colon se dezvoltă în majoritatea cazurilor din polipi care apar pe suprafața mucoasei intestinului gros și care apoi cresc și degenerează în celule de tip neoplazic (canceros). Dezvoltarea polipilor are loc datorită unor modificări genetice care se produc sub acțiunea unor factori de mediu (ex. alimente, chimicale, radiații, etc) sau moștenite de la părinți. Îndepărtarea acestor polipi înainte ca să degenereze în procese canceroase este o modalitate eficientă și sigură de luptă împotriva cancerului de colon.

Dacă suferiți de o boală inflamatorie intestinală (Boala Crohn, Recto-colita-ulcerohemoragica RCUH) aveți un risc de 15-20x mai mare decât populația generală și ar trebui să faceți controale periodice colonoscopice anuale (dacă boala este activă) sau la 2-3 ani (dacă boala este în remisiune).

 

Ce fel de intervenții se pot face cu ajutorul gastroscopiei și colonoscopiei?

Îndepărtarea polipilor- polipectomia

Este o intervenție de electro-chirurgie și se face cu ajutorul unui dispozitiv special conectat la un electrocauter care taie și coagulează formațiunile polipoide de pe suprafața mucoasei.

Prin injectarea unui amestec special în baza polipului, acesta poate fi îndepărtat împreună cu stratul superficial de mucoasă pe care s-a dezvoltat. Operația asigură îndepărtarea completă a tuturor celulelor suspecte eventual de o transformare canceroasă.

Dilatari cu balon –pneumatice

Zone de stenoză tumorală sau post-anastomoză chirurgicală pot fi dilatate cu ajutorul baloanelor pneumatice cu diametre variabile.

Hemostaza – oprirea sângerărilor

Eventualele sângerări de la nivelul diverticulilor, ulcerelor rectale sau după polipectomii pot fi oprite prin mai multe metode: injectare de adrenalină, clipuri metalice, electrocoagulare sau plasma-argon sau prin combinarea celor enumerate anterior.

Sângerările apărute la pacienții care au efectuat cure de radioterapie în porțiunea inferioară a abdomenului (cancere genitale- col uterin, prostată, etc) și care se datorează colitei de iradiere pot fi tratate prin terapie endoscopică cu plasma-argon.

Centrul Medical Diasan Cluj este unul dintre puținele centre din România care practică cea mai avansată terapie endoscopică!

Mai Mult

Polipectomia rectala dificila – EMR

Localizarea polipilor adenomatosi la nivelul ultimei portiuni a intestinului gros (sigmoid, rect – vezi fig 1) este intr-o proportie cuprinsa intre 40-60%1. Procesul de transformare carcinomatosa (in cancer) a acestor polipi se produce intr-o proportie variabila, intr-un interval de timp de 5-9 ani, astfel ca indepartarea lor constitue cea mai buna strategie pentru prevenirea cancerului de intestin gros. Relatia dintre dimensiunea polipului la primul diagnostic si probabilitatea (%) ca acesta sa fie deja transformat canceros este urmatoarea: daca are 2cm probabilitatea este situata intre 10-50%.

fig11

In afara polipilor adenomatosi, exista si alte tipuri de polipi benigni (non-cancerosi): mezenchimali, neurogenici, inflamatori, hamartomatosi, limfoizi etc. Polipii transformati cancerosi provin din aceleasi structuri celulare ca si cei benigni prezentati anterior: epitelial – adenocarcinom, carcinoid, melanom; mezenchimal – leiomiosarcoma, sarcom, GIST.

Obiectivul principal al unui medic care efectueaza colonoscopie este de a indeparta toti polipii cu risc de transformare canceroasa pe care ii gaseste la nivelul intestinului gros. Polipectomia este operatia de indepartare endoscopica a polipilor. Dificultatea efectuarii acestei manopere este legata in general de dimensiunile, forma si localizarea polipilor, precum si de conditia pacientului (alterarea coagularii, patologie cardiaca/respiratorie/neurologica asociate).Indepartarea polipilor plati cu localizarea cecala (vezi fig. 1) sau valva ileocecala are risc mai mare de perforatie datorita grosimii reduse a peretelui colonic comparativ cu restul segmentelor. Dimensiunea, configuratia (are sau nu pedicul) si arhitectura (tubular, vilos, tubulovilos, serat) au importanta in decizia de indepartare endoscopica sau de  indrumare a pacientului catre chirurgie. Daca polipii <1,5cm au risc neglijabil de a fi transformati malign (canceros) si pot fi indepartati in majoritate pe cale endoscopica, ceilalti cu dimensiuni >2cm pot sa fie deja transformati. Polipii transformati canceros doar la nivelul stratului superficial celular (in situ) pot fi indepartati endoscopic prin tehnicile speciale de EMR – rezectie mucoasa endoscopica sau ESD- Disectie mucoasa endoscopica. Decizia de indepartare a unui polip pe cale endoscopica trebuie sa aiba la baza doua mari argumente:  rezectia sa fie completa in procent de 100%, iar polipul sa nu prezinta semne de invazie in straturile profunde.

In materialul de fata, autorul doreste sa se refere in special la polipii > 2cm localizati la nivelul rectului. In cazul unui polip malignizat este foarte importanta distanta fata de marginea anala externa. Cu cat aceasta este mai mica cu  atat sansele ca pacientul sa-si mentina continuitatea tubului digestiv (evitarea “anusului contra naturii”)sunt mai reduse. De aceea e foate importanta masurarea exacta a dimensiunilor polipului/tumorii, localizarea acestuia anterioara/posterioara, precum si caracterul circumferential/semicircumferential.Ecoendoscopia rectala flexibila 360o poate preciza cu exactitate dimensiunile, localizarea, distanta precisa fata de marginea anala externa (vezi materialul cu ecoendoscopia rectala), dar cel mai important daca polipul este limitat la stratul mucoasei si poate fi indepartat endoscopic prin EMR  (nu prezinta invazie in straturile profunde si nu exista ganglioni cancerosi ) Atentie nu orice examinare transrectala practicata in diverse clinici si cabinete poate raspunde tuturor acestor deziderate expuse mai sus!

Daca am un polip rectal > 2cm pentru care medicul care mi-a facut colonoscopia m-a trimis direct la chirurg, cum procedez?

Dr.Adrian Catinean – director CM Diasan

In primul rand v-as spune ca intr-o astfel de situatie, prioritatea numarul unu este pastrarea completa sau partiala a rectului si a sfincterului anal. Nu este indiferent daca traiti restul vietii cu “anus contra naturii” sau aceasta situatie poate fi prevenita.In al doilea rand v-as intreba daca aveti un rezultat histologic (analiza celulelor la microscop din polipul rectal). Chirurgia nu este prima optiune dupa diagnosticul unui polip rectal. Urmatorul pas este Ecoendoscopia rectala 3600 care va raspunde la urmatoarele intrebari:

– daca polipul este benign sau malign (transformat canceros),

– stadializarea oncologica a leziunii- grad de invazie locala, prezenta de ganglioni.

Daca rezultatul histologic este benign si ecoendoscopia stabileste ca nu exista invazie se poate trece la indepartarea polipului prin tehnica speciala endoscopica EMR (rezectie mucoasa endoscopica). Aceasta inseamna ca o data cu polipul se indeparteaza si mucoasa rectului, ceea ce asigura rezectia si analiza histologica completa.

Ce puteti sa ne spuneti despre  o astfel de interventie si cum se desfasoara ea?

Rectul, ultima portiune a intestinului gros are un perete muscular mai gros decat restul intestinului si este inconjurat de grasimea perirectala, iar o eventuala perforatie nu va deschide o comunicare cu peritoneul, generand peritonita. Hemoragia este o alta complicatie, dar la nivelul rectului, daca metodele endoscopice sunt ineficiente(injectare de adrenalina, clipuri metalice, plasma argon, etc), mesajul chirurgical este o tehnica simpla si eficienta. Riscul de infectie este foarte redus in conditiile unei bune imunitati a pacientului.Eu am vazut aceasta tehnica pentru prima oara in 2006 ,la New York, Lenox Hill Hospital –Dr.Mukul Arya si mai apoi, am revazut-o si aprofundat-o de multiple ori, pana cand m-am simtit suficient de pregatit ca sa o reproduc cu succes la randul meu.

Vreau sa va prezint in continuare cazul unui pacient de 70 ani care s-a prezentat pentru o colonoscopie la CM Diasan, avand ca si acuze, o tulburare de tranzit recent instalata. La nivelul rectului am gasit o formatiune polipoida de tip sesil (baza larga de implantare), care prezenta caracteristicile unui polip tubulo-vilos cu suprafata de 3/2cm (6cm2– vezi fig.2) Dupa ce am examinat ecoendoscopic intrarectal 360 polipul si m-am asigurat cu nu prezinta semne de invazie, am controlat valorile timpilor de sangerare TQ si a trombocitelor.

Interventia propriu-zisa incepe prin injectarea unui amestec special care desparte stratul mucos de stratul muscular al peretelui rectal si creeaza astfel o perna de lichid care are urmatoarele proprietati:

– previne  sangerarea in timpul interventiei,

– previne transmisia excesiva caldurii “lasoului” de polipectomie(cuplat la electrocauter) spre straturile profunde

– permite indepartarea doar a stratului de mucoasa superficiala.

Daca leziunea nu poate fi cuprinsa intr-o singura transa de rezectie, se realizeaza o polipectomie pe bucati, avand grija ca nici o bucata de tesut polipoid sa nu fie uitata. (vezi fig. 3,4,5). La sfarsitul interventiei, marginile de rezectie sunt “arse” cu plasma argon(APC) pentru a preveni recidiva.

Analiza la microscop a tuturor fragmentelor din polipul rezecat este foarte importanta, fiind singura metoda care exclude cu certitudine prezenta invaziei canceroase a polipului. Daca polipul este totusi transformat malign dar nu prezinta invazie si este scos in totalitate, pacientul  trebuie sa fie urmarit endoscopic la un interval de 4-6 luni. La control se vor preleva biopsii de control din cicatricea restanta dupa polipectomie si astfel ne asiguram ca nu este nici un risc.

fig2

Puteti sa ne sintetizati intr-o singura fraza care este marele avantaj al EMR rectal?

Daca caracteristicile polipului rectal permit interventia endoscopica, pacientul scapa de interventia chirurgicala sau complicatiile care pot insotii actul chirurgical ( infectii, hemoragii, accidente de anestezie) si poate pleaca direct acasa, avand nevoie doar de 2-3 zile de recuperare minima.

fig3451-1

 

Mai Mult

Cum trebuie să mă pregătesc pentru gastroscopie sau colonoscopie?

Înainte cu 5 zile de examinare:

  • Intrerupeti administrarea a orice medicament anticoagulant (“medicament de subțiere a sângelui, aflat de obicei în tratamentul cronic al pacienților care au suferit de infarct miocardic, accident vascular cerebral , fibrilație atrială sau tromboze venoase)– NUMAI DUPĂ CONSULTUL /AVIZUL PREALABIL AL MEDICULUI CURANT CARDIOLOG/INTERNIST. Efectuați TQ, INR – în preziua/ziua examinării.

Înainte cu 3 zile de examinare:

  • Întrerupeți consumul de medicamente antiinflamatorii : Aspirină, Ibuprofen, Diclofenac, Naproxen, Indometacin și consumati Paracetamol pentru controlul durerii.
  • Nu consumați alcool.
  • Nu consumați vitamina E.

Înainte cu 1 zi de examinare:

  • Daca aveti medicamente pentru tensiune/inimă în schema de tratament vă rugăm să le luați!!!
  • Diabeticii- vor consuma medicamente antidiabetice/insulină , adaptate doar la micul dejun!!

 

GASTROSCOPIA

  • Se efectuează pe stomacul gol, de aceea în ziua examinării nu se consumă nimica.
  • Se evită fumatul

 

COLONOSCOPIA

  • Nu se mai consumă fructe și legume proaspete înainte cu 3 zile de examinare (DE EVITAT: gemuri, zacusca, murături, vinete cu maioneză, etc.)
  • Puteti alege să mâncati: ouă, carne de pui, cremvuști fără coajpă, brânză, lactate, miere, biscuiți, paine albă, icre de pește, cremă de brânză, unt, mezeluri de pui fără coajă
  • Ultima masă va fi cu o zi inainte de examinare, la ora 17:00. Lichidele sunt permise până în ziua examinării, la ora 9:00. (DE EVITAT: cafea, sucuri acidulate și naturale; PERMISE: apă și ceai)
  • Se va face o pregătire cu Fortrans, cu o zi înainte de examinare și în dimineața examinării.

Cum se prepară soluția cu Fortrans?

Luați 2 sticle cu capacitatea de 2 litri și 4 plicuri de Fortrans (se găsesc la farmacie). Dizolvați cu apă sau ceai 2 plicuri de Fortrans în fiecare sticlă de 2 litri și agitați până la dizolvarea completă a “prafului” de Fortrans.

Puneți apoi sticlele în frigider timp de 2 ore, ca să fie bine răcite- temperatura face ca gustul soluției de pregătire să nu fie atât de neplăcut. Puteți adăuga zeama unei lămâi pentru îmbunătățirea gustului la fiecare 2 litri de lichid.

 

Când se bea soluția cu Fortrans pentru o pregătire foarte bună?

Dacă examinarea este programată a doua zi între orele 8:00 – 13:00

Începeți să beți soluția între orele 16:00-20:00, câte o cană la fiecare 10 minute până când terminați toată solutia. Este foarte bine să beți cana dintr-o dată.

Nu mai consumați lichide după miezul nopții.

Dacă examinarea este programată a doua zi între orele 13:00 – 17:00.

2 litri cu 2 plicuri de Fortrans între orele 18:00-20:00, câte o cană la fiecare 10 minute. Restul soluției de 2 litri în dimineața examinării între orele 07:00-09:00.

Nu mai consumați lichide după ora 09:00.

Dacă persoana este “grețoasă” se poate administra o tabletă de Zofran 4mg  la ora 15:00!

 

Mențiune:

Pentru rectosigmoidoscopie/anuscopie – este suficient o pregătire cu 1 sau 2 litri de Fortrans. Cereți indicații specific pentru tipul pregătirii în momentul programării.

În ziua examinării:

Dacă sunteți cunoscut cu hipertensiune/ cardiopatie ischemică sau orice afecțiune cardiovasculară vă rugăm să vă luați tratamentul recomandat de medicul curant!

Pacienții diabetici NU vor lua antidiabetice/insulina înaintea examinării ,deoarece nu mănâncă!

 

Mai Mult

Testele functionale digestive –pH-metria esofagiana 24/h si manomentria esofagiana

Teste utile in diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian si tulburarilor motorii esofagiene

Boala de reflux gastro-esofagian reprezinta o problema de sanatate frecvent intalnita in populatia adulta. Astfel aproximativ 20-25% din populatie prezinta simptomele acestei afectiuni in care este implicat tubul digestiv superior. Arsurile retrosternale, regurgitatiile, durerea in “capul pieptului” reprezinta formele comune de manifestare ale acestei boli, care are ca si principal mecanism de producere refluarea continutului gastric acid (uneori alcalin- cauzat de secretia biliara in exces) in esofag. Mucoasa esofagiana nu este pregatita pentru contactul indelungat cu secretiile gastrice si este aparata de aceasta agresiune prin mai multe mecanisme dintre care cele mai importante sunt: sfincterul care separa esofagul de stomac, precum si undele peristaltice esofagiene, denumite si activitate motorie a esofagului. Alimentatia bogata in grasimi, stilul de viata care include mese largi cantitativ servite la ore nepotrivite, supragreutatea, abuzul de bauturi carbogazoase, stressul sunt cateva dintre cauzele acestei boli de reflux gastroesofagian. Consecintele asupra esofagului se constituie intr-un adevarat spectru de manifestari clinice: de la afectari ale organelelor invecinate – plaman, sfera ORL, inima – la afectarea directa a mucoasei esofagiene prin esofagita, ulcer esofagian, stenoze esofagine si stari precanceroase cum ar fi esofagul Barrett.
Tratamenutul bolii de reflux gastroesofagian se face cu antisecretorii gastrice care reduc factorul de agresiune, acidul gastric sau cantitatea de lichid secretat la nivel stomacului care creste volumul refluxului. Astfel se creeaza conditiile vindecarii leziunilor produse de reflux la nivelul mucoasei esofagului sau orofangelui. Nu exista din pacate tratament eficient adresat cauzei directe a bolii de reflux, deficientele de la nivelul sfincterului esofagian inferior si activitatii motorii a esofagului. Au fost testate de-a lungul timpului o multitudine de medicamente de stimulare a activitatii motorii esofagiene sau eso-gastrica – prokinetice dar fara rezultate satisfacatoare sau cu efecte adverse cardiace care au necesitat scoaterea lor de pe piata farmaceutica.

pic1-1

pH-metria si manomentria esofagiana sunt testele functionale care exploreaza expunerea acida si activitatea motorie a esofagului. Acest lucru face din aceste teste diagnostice intrumente deosebit de utile in explorarea factorilor favorizanti ai bolii de refluxul si ale altor afectiuni esofagine legate de functia motorie – inghititul.

pH-metria esofagina/24h se realizeaza cu ajutorul unui electrod de mici dimensiuni care este plasat prin inghitire pe cale nazala in partea de “jos” a esofagului si care este legat la un minicomputer inregistrator. Se inregistreaza astfel valorile pH-ului esofagian timp de 24h, date care se descarca apoi pe un computer si se analizeaza cu ajutorul unui soft special care ofera sisteme de scor utile in diagnostic pozitiv si gravitate.

Manomentria constata deasemenea in introducerea unui cateter pe cale nazala care inregistreaza presiunea de la nivele diferite ale esofagului, cuantificand dinamic functia motorie a acestuia.

 

 

pic21

Diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian in majoritatea cazurilor nu are nevoie de teste functionale, acesta facandu-se pe baza exemenului clinic si a anamnezei pacientului, prezenta simptomelor de arsura si regurtitatii fiind inalt specifica pentru aceasta afectiune. Prezenta unor semne de alarma impune efectuarea unei endoscopii pentru excluderea altor afectiuni mult mai grave cum ar fi ulcerele sau cancerele.

pic31

Pentru a inteleg cat mai usor rolul pH-mentriei si manomentriei esofagiene in demersul diagnostic o sa analizam 3 cazuri tipice de patologie legate de refluxul esofagian in care utilizarea acestor teste este necesara:
1. Pacient cu patologie cronica de sfera ORL – ragusala, nas infundat, secretii la nivelul faringelui, eroziuni ale corzilor vocale – care a fost consultat de multiple ori in serviciul ORL si a urmat multiple scheme de terapie cu ameliorare incompleta este trimis specialistului gastroenterolog pentru evaluare. Refluxul gastroesofagian de tip “inalt” (care urca pana in faringe) constitue cauza acestor probleme.
pH-metria esofagiana/24h quantifica expunerea acida si momentele optime in care trebuie administrate dozele de medicamente, iar manometria pune in evidenta scaderea presiunii sfincteriene sau diminuarea activitatii motorii – doua componente esentiale ale mecanismelor de aparare.
2. Pacient cu durere toracica atipica la care s-a exclus prin teste succesive cauza cardiaca a durerii. pH-metria esofagiana/24h impreuna cu un sistem special de scor al episoadelor de durere inregistrate de pacient poate certifica existenta bolii de reflux cat si relatia de cauzalitate directa intre episoadele de reflux si durerile toracice acuzate de pacient.
Manomentria esofagiana este utila in identificarea altor boli esofagiene care se pot manifesta prin dureri toracice- spasmul esofagian difuz sau esofagul “spargator de nuci”
3.Pacient diagnosticat prin endoscopie cu esofagita de reflux severa la care simptomele (arsura, durere) persista in ciuda tratamentului in doza recomandata de ghiduri sau care la controlul endoscopic continua sa prezinte leziuni de esofagita dupa perioada optima de tratament. pH-metria esofagiana/24h efectuata la acest pacientul aflat sub tratament antisecretor poate decela ineficienta tratamentului facand astfel necesara reajustarea dozelor si eventual asocieri medicamentoase. Manomentria poate identifica defecte de presiune majora la nivelul sfincterului eso-gastric care ar impune tratamentul chirurgical.
Afectiunile legate de „inghitit” constitue o alta arie de aplicabilitate ale acestor teste diagnostice functionale. Manometria esofagiana si pH-metria altaturi de examenul baritat in timp real pot stabili cu mare acuratete modificarile motorii esofagiene care pot fii primare sau secundare in cadrul unor boli sistemice.
Manomentria si pH-metria esofagiana/24h sunt teste diagnostice relativ bine tolerate de catre pacienti si nu prezinta riscuri deosebite. In cadrul Centru Medical Diasan se efectueaza curent astefel de teste, iar indicatia efectuarii lor poate fi stabilita in urma unui consult gastroenterologic sau a recomandarii colaboratorilor nostrii. Detaliile si pregatirea necesara a pacientului sunt explicate pe larg in momentul programarii telefonice.

Mai Mult

Boala Crohn

Boala Crohn determina inflamatie la nivelul intestinului subtire. Boala Crohn apare de obicei in partea inferioara a intestinului subtire, numita ileus, dar poate afecta orice parte a tractului digestiv, de la gura la anus. Inflamatia se extinde in profunzimea mucoasei organului afectat. Inflamatia poate determina durere si poate duce la cresterea motilitatii intestinale, cauzand diaree.

Boala Crohn este o boala inflamatorie intestinala (IBD), denumire comuna pentru bolile care determina inflamatie la nivelul intestinului. Boala Crohn poate ridica probleme de diagnostic deoarece simptomele care apar sunt asemanatoare cu simptomele altor boli intestinale cum ar fi sindromul de intestin iritabil si alt tip de IBD denumit colita ulcerativa. Colita ulcerativa determina inflamatia si ulceratia in the top layer a mucoasei intestinului gros.

Boala Crohn afecteaza ambele sexe in procente egale si se pare ca apare mai frecvent in anumite familii. Aproximativ 20% din pacientii cu boala Crohn au in familie rude cu unele forme de IBD, cel mai frecvent un frate sau o sora si uneori un parinte sau un copil.

Boala Crohn poate fi numita de asemenea ileita sau enterita.

Care sunt cauzele bolii Crohn?

Exista numeroase teorii referitoare la cauzele care determina aparitia bolii, dar nici una  nu a fost dovedita. Cea mai probabila teorie este ca sistemul imunitar al organismului reactioneaza la prezenta unui virus sau bacterie prin aparitia unei inflamatii anormale la nivelul intestinului.

Persoanele cu boala Crohn prezinta anormalii ale sistemului imun, dar medicii nu pot preciza daca acestea sunt cauza sau rezultatul bolii Crohn. Boala Crohn nu este cauzata de stres emotional.

Care sunt simptomele?

Cele mai frecvente simptome ale bolii Crohn sunt durerea abdominala, adesea in partea dreapta inferioara, si diareea. Sangerarea rectala, scaderea in greutate, si febra pot sa apara. Sangerarea poate fi severa si persistenta ducand la anemie. La copiii, boala Crohn determina ……..

Cum este diagnosticata boala Crohn?

Pentru diagnosticul bolii Crohn pot fi necesare un examen fizic amanuntit si cateva teste.

Testele de sange pot fi facute pentru a evidentia anemia, care indica sangerare intestinala. Testele de sange pot de asemenea releva o crestere a leucocitelor, care este semn de inflamatie undeva in corp. Prin testarea unei probe de scaun, medicul poate preciza daca exista sangerare sau inflamatie in intestin.

Medicul poate face o serie de teste ale partii superioare a tractului gastrointestinal (GI) pentru a vedea intestinul subtire. Pentru acest test, pacientul bea bariu, o solutie chalky, care acopera mucoasa intestinului subtire, inainte de a se efectua o radiografie. Bariul apare alb pe radiografie, evidentiind inflamatia sau alte anormalitati ale intestinului.

De asemenea, medicul poate face o colonoscopie. Pentru aceasta procedura, medicul introduce un endoscop – un tub lung, flexibil, care prezinta la nivelulul capatului un beculet si este  legat la un computer si un monitor TV – in anus pentru a vedea interiorul intestinului gros. Medicul poate observa astfel orice inflamatie sau sangerare. In timpul examinarii, medicul poate face biopsie, care consta in  recoltarea unui fragment din mucoasa intestinului pentru a fi studiata la microscop.

Daca acest test releva prezenta bolii Crohn, sunt necesare mai multe radiografii ale tractului digestiv superior si inferior pentru a vedea cat din tractul digestiv este afectat de boala.

Care sunt complicatiile bolii Crohn?

Cea mai frecventa complicatie este ocluzia intestinala. Ocluzia apare pentru ca boala duce la ingrosarea peretilor intestinali prin tesut inflamator si cicatriceal, ingustand lumenul intestinului. Boala Crohn poate de asemenea cauza inflamatii sau ulcere, perforarea zonei afectate in tesuturile invecinate cum sunt vezica urinara, vagin sau piele. Zonele din jurul anusului si rectului sunt adesea implicate. Tunelele, numite fistule,sunt o complicatie frecventa si adesea se infecteaza. Unele fistule pot fi tratate medicamentos, dar in unele cazuri este necesara interventia chirurgicala.

Complicatiile nutritionale sunt obisnuite in boala Crohn. Deficitul de proteine, calorii si vitamine este bine dovedit in boala Crohn. Aceste deficiente pot sa fie cauzate de un aport alimentar insuficient, pierdere intestinala de proteine sau o slaba absorbtie (malabsorbtie).

Alte complicatii asociate cu boala Crohn: artritele, problemele dermatologice, inflamatii ale ochilor sau cavitatii bucale, litiaza renala, litiaza veziculara sau alte boli hepatice sau ale sistemului biliar. Unele dintre acestea se rezolva in timpul tratamentului bolii digestive, dar unele trebuie tratate separat.

Ce este tratamentul bolii Crohn?

Tratamentul bolii Crohn depinde de localizarea si severitatea bolii, complicatii si raspunsul la tratamentele anterioare. Scopurile tratamentului sunt controlul inflamatiei, corectarea deficientelor nutritionale si ameliorarea durerii abdominale, diareei si sangerarii rectale. Tratamentul poate include medicamente, suplimente nutritionale, interventie chirurgicala sau combinarea acestor optiuni. Deocamdata, tratamnetul poate ajuta la controlul bolii, dar nu vindeca boala.

Unele persoane prezinta perioade lungi de remisiune, uneori ani, perioade in care simptomele remit complet. Totusi, in mod normal boala reapare la periade diferite de timp pe parcursul vietii. Acest aspect ciclic al bolii impiedica evaluarea obiectiva a tratamentului. Predictia unei remisiuni sau a  reaparitiei simptomelor nu este posibila.

Unii pacienti cu boala Crohn pot necesita ingrijire medicala pentru perioade lungi de timp, cu vizite medicale periodice care sa monitorizeze starea clinica a pacientului si aspectul mucoasei tractului digestiv afectat.

Terapia medicamentoasa

Majoritatea pacientilor sunt initial tratati cu medicamente care contin mesalamina, 0 substanta care ajuta la controlul inflamatiei. Dintre aceste medicamente sulfasalazina este cea mai utilizata. In cazul in care boala nu este controlata cu sulfasalazina sau daca pacientii nu tolereaza medicamentul sunt folosite alte preparate care contin mesalamina, generic cunoscute ca agenti 5-ASA, cum ar fi Asacol, Dipentum sau Pentasa. Efectele adverse ale mesalaminei sunt greata, voma, arsura retrosternala, diareea si cefaleea.

Unii pacienti sunt tratati cu corticosteroizi pentru controlul inflamatiei. Aceste medicamente sunt cele mai eficiente in cazul bolii Crohn active, dar determina efecte adverse grave, incluzand susceptibilitatea la infectii.

Alte medicamente folosite in tratamentul bolii Crohn sunt medicamentele imunosupresoare. Cea mai des folosita este 6-mercaptopurina sau medicamentele inrudite, azatioprina. Agentii imunosupresori actioneaza prin blocarea reactiei imune care contribuie la inflamatie. Aceste medicamente determina efecte adverse ca greata, voma si diaree si pot scadea rezistenta organismului la infectii. Cand pacientii sunt tratati cu o combinatie de medicamente corticosteroide si imunosupresoare, doza de corticosteroizi poate fi eventual scazuta. Unele studii sugereaza ca medicamentele imunosupresoare pot creste eficienta corticosteroizilor.

Antibioticele sunt folosite pentru a impiedica prliferarea bacteriana in intestinul subtire cauzata de stricturi, fistule sau interventii chirurgicale anterioare. Pentru aceste cazuri medicul poate recomanda unul sau mai multe din urmatoarele medicamente: ampicilina, sulfonamide, cefalosporine, tetraciclina sau metronidazol.

Diareea sau crampele abdominale sunt adesea ameliorate prin reducerea inflamatiei, dar poate fi necesar si un tratament suplimentar. Se pot folosi unii agenti antidiareici, incluzand difenoxilatul, loperamid si codeina. Pacientilor deshidratati din cauza diareei li se vor administra lichide si electroliti.

Suplimentare nutritionala

Medicul poate recomanda suplimente nutritionale, in special in cazul copiilor a caror crestere a fost intarziata. In acest scop sunt uneori untilizate lichide cu continut caloric ridicat. Un numar redus de pacienti pot necesita uneori nutritie parenterala. Aceasta este necesara in cazul pacientilor care necesita temporar abolirea nutritiei orale, a celor care necesita repaus intestinal sau in cazul pacientilor cu malabsorbtie.

Tratament chirurgical

Interventia chirurgicala prin care este indepartata portiunea de intestin afectata poate ajuta in cazul bolii Crohn dar nu poate vindeca boala. Inflamatia tinde sa reapara in aria invecinata portiunii care a fost indepartata. Multi pacientii cu boala Crohn necesita interventie chirurgicala, fie pentru ameliorarea simptomelor care nu raspund la terapia medicamentoasa fie pentru taratmentul complicatiilor cum sunt ocluzia, perforatia, abcesul sau sangerarea intestinala. Unii pacienti cu boala Crohn localizata la nivelul colonului necesita indepartarea colonului in intregime printr-o operatie numita colectomie. Un mic orificiu este facut in peretele abdominal anterior si capatul ileusului este adus la suprafata pielii. Acest orificiu, numit stoma, este locul prin care sunt scoase la exterior materiile fecale. Stoma are marimea uni quarter si este in mod obisnuit localizata in partea dreapta inferioara a abdomenuli, langa centura (linia abdomenului corspunzatoare curelei). O punga este pusa peste orificiu pentru a colecta resurile alimentare (fecale), si pacientul goleste punga cand este nevoie. Majoritatea pacientilor colectomizati duc o viata normala, o viata activa.

Uneori numai partea de intestin afectata este indepartata. In acest tip de operatie, se face o incizie deasupra si dedesuptul zonei afectate iar apoi cele doua capete sunt reconectate.

Deoarece boala Crohn recidiveaza adesea dupa interventia chirurgicala, este necesar ca inainte de recomandarea tratamentului chirurgical sa fie bine analizate beneficiile si riscurile acestui tip de tratament in comparatie cu alte tratamente. Interventia chirurgicala nu este recomandata in toate cazurile. Pacientii care necesita un astfel de tratament trebuie sa se informeze cat mai temeinic de la medici, asistente care lucreaza cu pacienti care au suferit interventii chirurgicale la nivelul colonului (terapisti enterostomali) si de la alti pacienti. Organizatiile de sprijin pentru pacienti pot organiza terapii de grup pentru sustinerea psihologica a acestora.

Persoanele cu boala Crohn pot avea perioade de mari timp in care se simt bine si nu prezinta nici un simptom atunci cand boala nu este activa. Desi necesita tratament medicamentos pentru perioade lungi de timp si ocazional, spitalizare, majoritatea pacientilor cu boala Crohn pot avea o ocupatie, sa-si intemeieze o familie sisa aiba o activitae normala atat acasa cat si in societate.

Cercetari

Cercetatorii continua sa caute alte tratamente eficiente. Exemple de tratamente experimentale includ:

  • Anti-TNF. Cercetarile au aratat ca celule afectate de boala Crohn contin o citokina, o proteina produsa de sistemul imun, numita factor de necroza tumorala (TNF). TNF poate fi responsabil de inflamatia prezenta in boala Crohn. Substantele anti-TNF care gasesc TNF-ul in fluxul sangvin, se leaga de acesta, si il indeparteaza inainte sa ajunga la nivelul intestinului si sa determine inflamatie. Experimental, anti-TNF pare sa fie de ajutor in inchidera fistulelor.
  • Interleukina 10. Interleukina 10 (IL-10) este o citokina care determina supresia inflamatiei. La momentul actual este studiata eficienta manmade IL-10 in tratamentul bolii Crohn.
  • Antibioticele. Antibioticele sunt in acest moment utilizate pentru taratamentul infectiei bacteriene care adesea insotesteboala Crohn, dar unele cercetari sugereaza ca acestea ar putea fi folosite ca terapie de prima intentie in boala Crohn activa.
  • Budesonida. Cercetari recente au identificat un nou corticosteroid numit budesonid care pare a avea aceasi eficienta ca si alti cortosteroizi dar are ca si efect advers febra.
  • Metrotrexatul si ciclosporina. Aceste medicamente imunosupresoare pot sa fie folosite in tratamentul bolii Crohn. Un potential beneficiu al metrotrexatului si ciclosporinei este ca acestea par actioneaza mai rapid decat medicamnetele imunosupresoare traditionale.
  • Zincul. Radicalii lliberi- molecule produse in timpul metabolismului grasimilor, stresului si infectiei, printre alte lucruri- pot contribui la accentuarea inflamatiei in boala Crohn. Radicalii liberi uneori determina leziuni celulare cand interactioneaza cu late molecule din organism. Zincul indeparteaza radicalii liberi din fluxul sangvin. Studiile sunt under way sa determina daca suplimentarea zu zinc poate reduce inflamatia.

Poate fi boala Crohn controlata prin dieta?

Nu s-a demonstrat eficienta nici unui tip de dieta in prevenirea sau tratamentul acestei boli. Unele persoane au observat ca simptomele se agraveaza dupa anumite alimente cum sunt laptele, alcoolul, condimente iuti sau fibre. Pacientii sunt sfatuiti sa urmeze o dieta alimentara si sa evite orice aliment care pare sa le inrautateasca simptomele. Dar nu exista reguli stricte.

Pacientii trebuie sa foloseasca suplimentele vitaminice numai la recomandarea medicului.

Este sigura sarcina in cazul pacientelor cu boala Crohn?

Cercetarile au aratat ca evolutia sarcinii si a nasterii nu este influentata in cazul femeilor cu boala Crohn. Chiar si asa, femeile cu boala Crohn trebuie sa discute aceasta problema cu medicul inainte de sarcina. Majoritatea copiilor nascuti de mame cu boala Crohn nu sunt afectati. Copiii care fac boala sunt uneori mult mai sever afectati decat adultii, cu incetinirea cresterii si intarzierea dezvoltarii sexuale in unele cazuri.

Mai Mult

DIVERTICULOZA SI DIVERTICULITA

Diveriticuloza este o stare in care formatiuni asemanatoare cu niste pungi se formeaza in peretele intestinului. Aceste pungi, cunoscute ca diverticuli, sunt de marimea unor boabe mari de mazare. Acestia se formeaza in partile mai slabe ale peretelui intestinal, cel mai adesea in partea inferioara a colonului (intestinul gros).

Care sunt simptomele diverticulozei?

La marea majoritate a persoanelor cu diverticuloza aceasta nu determina nici un simptom.(Marea majoritate a persoanelor cu diveriticuloza nu prezinta simptome.)? Acestea nu vor afla niciodata de boala lor.( ) Unii pacienti pot prezenta sensibilitate abdominala in zona afectata sau spasm muscular in abdomen. Durerea poate fi difuza in partea stanga inferioara a abdomenului sau, mai rar, in partea mijjlocie sau dreapta a abdomenului.

Cu toate ca diverticuloza in sine nu determina simptome, pot apare complicatii, cum ar fi sangerarea sau infectia. Sangerarea este un simptom rar si in mod obisnuit nu este severa. Uneori diverticulul se poate infecta si inflama, determinand aparitia unei boli mai serioase, diverticulita. Daca inflamatia este prezenta, pacientul poate prezenta febra si cresterea leucocitelor, precum si durere abdominala acuta. Diverticulita, de asemenea, determina aparitia abceselor (prezenta de puroi la nivelul diverticulilor infectati), ocluzie intestinala, sau poate duce la ruptura peretelui intestinal si evacuarea continutului intestinal in cavitatea abdominala.

Cum este diagnosticata boala?

Adesea diverticuloza este diagnosticata prin examinare X-ray sau intestinala efectuate pentru motive care nu au legatura cu boala. Medicul poate vedea diverticulul printr-un tub flexibil (colonoscop) care este introdus prin anus. Prin aceasta examinare, diverticulul apare ca un ,,pasaj intunecat,, care iese din conturul normal al peretelui colonului. De asemenea medicul poate face examinarea cu bariu (bariu pasaj?), o examinare radiologica care releva pungile la nivelul peretilor colonului.

Daca apare sangerare rectala, medicul poate face o examinare speciala radiologica (angiografie). Prin aceasta procedura, o substanta coloranta este injectata intr-o artera care merge la colon, astfel ca poate fi localizata zona care sangereaza. Diverticulita poate fi disgnosticata cand pacientul prezinta durere si sensibilitate la nivelul abdomenului inferior care duce la disfunctie intestinala, si febra.

Cat de frecvente sunt aceste boli?

Diverticuloza este foarte frecventa, in special la varstnici. Studiile arata ca aproximativ 10% din persoanele cu varsta peste 40 ani si aproape jumatate din persoanele peste 60 ani prezinta diverticuloza. Dar dintre persoanele diagnosticate cu diverticuloza, numai 20% dezvolta diverticulita, si dintre acestia, numai un procent redus prezinta complicatii foarte serioase sau care sa puna viata in pericol.

Care sunt cauzele care duc la aparitia diverticulului?

Nu se cunosc cu precizie cauzele care duc la aparitia acestor pungi in peretele colonului. Cercetatorii cred ca acestea pot sa fie cauzate de cresterea presiunii in interiorul colonului datorita spasmului muscular. Diverticulii s-ar putea forma cand presiunea crescuta actioneaza asupra unei zone subtiri din peretele intestinului, in special daca persoana are probleme de tranzit intestinal (constipatie) sau foloseste prea des laxative.

Cat de grave sunt aceste boli

Pentru multe persoane, diverticuloza nu este o problema. Diverticulita, insa, este o problema, uneori o problema serioasa. De exemplu, cand una din aceste pungi(diverticul) devine infectat si inflamat, bacteria intra in mucoasa intestinala. Aceasta duce la aparitia unui mic abces. O astfel de infectie poate ramane localizata sau se poate extinde in cateva zile. In cazuri rare, infectia se imprastie prin pertele colonului determinand peritonita (infectia cavitatii abdominale) sau abcese abdominale. Astfel de infectii sunt foarte grave si pot duce la moarte daca nu sunt tratate rapid.

Care sunt tratamentele?

In cazul diverticulozei asimptomatice nu este necesar tratamentul. Unii medici recomanda o dieta bogata in fibre si interzic anumite alimente. Laxativele si clismele nu trebuie folosite frecvent. Pacientii cu diverticulita trebuie spitalizati si tratati prin repaus la pat, antialgice, antibiotice, hidratare parenterala si monitorizare atenta.

Este necesara chirurgia?

Majoritatea pacientilor se vindeca fara interventie chirurgicala. Uneori pacientii necesita chirurgie pentru drenarea unui abces care a rezultat prin ruptura diverticulului si indepartarea portiunii colonice afectate. Chirurgia este rezervata pentru pacientii cu acutizari foarte severe sau repetate. In aceste cazuri, segmentul de colon implicat poate fi indepartat si colonul este reconectat

In unele cazuri, cele doua capete restante ale colonului nu pot fi suturate imediat, astfel ca este nevoie de mai multe interventii chirurgicale. De exemplu, o operatie este necesara pentru drenarea abcesului si indepartarea portiunii de colon afectate si o a doua operatie este necesara pentru suturarea colonului. In acest caz, chirurgul trebuie sa conecteze la un orificiu creat chirurgical la nivelul peretelui abdominal (colonostoma) pana la a doua operatie care reconecteaza colonul.

Perioada dintre operatii poate dura numai cateva saptamani sau s-ar putea sa dureze cateva luni daca pacientul necesita timp pentru rezolvarea infectiei si recuperarea starii generale. In cazuri rare, sunt necesare trei operatii: prima pentru drenarea abcesului, a doua pentru indepartarea partii de colon afectate, si a treia pentru reconectarea colonului.

Este necesara dieta?

In cazul diverticulozei fara simptome nu este necesar tratamentul, dar supravegherea dietei este o idee buna. Dieta recomandata de unii medici este aceeasi care este buna pentru majoritatea persoanelor- consumul de alimente bogate in fibre. O dieta bogata in fibre ajuta la prevenirea constipatiei si promoveaza un tract digestiv sanatos. Alimentele bogate in fibre includ cerealele si painea integrala, fructe si legume. O dieta bogata in fibre se crede ca ajuta la prevenirea formarii diverticulilor.

Atentie, diverticulii in mod normal nu determina deloc probleme, astfel ca diagnosticul diverticulozei nu trebuie sa fie o preocupare serioasa.

Mai Mult

Prezenta gazelor la nivelulu tractului digestiv

Toate persoanele au gaze pe care le elimina prin eructatie (ragaiala) sau prin rect. Oricum, multe persoane considera ca au prea multe gaze cand de fapt cantitatea de gaze este normala. Majoritatea persoanelor produc aproximativ 1-3 litrii de gaze pe zi care sunt eliminate de aproximativ 14 ori pe zi.

Gazele sunt formate in pricipal din vapori fara miros-dioxid de carbon, oxigen, nitrogen, hidrogen si uneori metan. Mirosul neplacut al flatulentei se datoreaza unor mici cantitati de gaz care contin sulf, gaz produs de bacteriile care se gasesc in intestinul gros.

Desi prezenta de gaze este obisnuita, poate sa fie inconfortabila si jenanta. Cunoastera cauzelor, modul de reducere a simptomelor si tratamentul poate aduce o imbunatatire a starii majoritivatii persoanelor.

Cauze

Gazul din interorul tractului digestiv ( format din esofag, stmac, intestin subtire si intestin gros) are doua surse:

  • Inghitirea de aer
  • ….a unor alimente nedigerate de catre bacteriile prezente natural in intestinul gros (colon).

Inghitirea aerului

Aerul inghitit (aerofagia) este o cauza frecventa de gaz in stomac. Toata lumea inghite mici cantitati de aer in timpul alimentatiei.Oricum, mancatul sau bautul in graba, mestecarea de guma, fumatul pot face ca anumite persoane sa inghita mai mult aer. Eructatia sau ragaiala, este modul prin care cea mai mare parte din aerul inghitit-care contine nitrogen, oxigen si dioxid de carbon- este eliminat din stomac.Gazul ramas ajunge in intestinul subtire unde este partial absorbit. O mica cantitate ajuge in colon pentru a fi eliminat prin rect. (Stomacul, de asemenea, elibereaza dioxid de carbon prin reactia dintre acidul gastric si bicarbonat, dar cea mai mare parte a acestui gas este absorbit in fluxu sangvin si nu ajunge in colon).

Fermentarea alimentelor nedigerate

Organismul nu digera si nu absoarbe unii carbohidrati (zaharul, amidonul si fibre care se gasesc in multe alimente) la nivelul intestinului subtire datorita lipsei sau ineficaciatii unor anumite enzime. Aceste alimente nedigerate trec apoi din intestinul subtire in colon, unde bacterii inofensive si prezente in mod normal in colon digera alimentele, producand hidrogen, dioxid de carbon si la aproximativ o treime din persoane, metan. Aceste gaze sunt eliminate prin rect.

Persoanele care produc metan nu prezinta o cantitate mai mare de gaz sau simptome specifice. Cercetarile nu au relvat de ce anumite persoane produc metan si altele nu.

Alimentele care determina balonare anumitor persoane pot sa nu produca balonare altora.Unele bacterii care se gasesc in mod obisnuit in colon pot sa distruga hidrogenul produs de alte bacterii. Proportia dintre aceste doua tipuri de bacterii explica de ce unele persoane produc mai mult gaz decat altele.

Alimentele care determina balonare

Majoritatea alimentelelor care contin carbohidrati determina balonare. In contrast, grasimile si proteinele determina o cantitate mai redusa de gaz.

Zaharul

Zaharurile care determina balonare sunt raffinose, lactoza, fructoza si sorbitolul.

  • Raffinose. Fasolea contine cantitati mari de …Cantitati mai reduse se gasesc in varza, brocoli, asparagus, alte vegetale si toate cerealele.
  • Lactoza. Lactoza este zaharul natural prezent in lapte. Este de asemenea prezent in produsele lactate, cum sunt branza si inghetata, si alimente prelucrate, cum sunt painea, cerealele si sosurile pentru salata. Multe persoane, in special cei din Africa, americanii nativi sau asiaticii prezinta nivele reduse ale lactazei, enzima necesara pentru digestia lactozei. De asemenea, o data cu inaintarea in varsata, nivelul de lactaza scade. Ca rezultat, in timp aceste persoane vor observa o crestere a cantitatii de gaze dupa consumarea alimentelor care contin lactoza.
  • Fructoza. Fructoza este in mod natural prezenta in ceapa, anghinare, pere si grau. Este de asemenea folosita ca indulcitor pentru anumite bauturi nealcolice si sucuri de fructe.
  • Sorbitolul. Sorbitolul este un zahar prezent in mod natural in fructe, incuzand mere, pere, piersici si prune. Este de asemenea folosit ca indulcitor artificial in multe alimente dietetice si dulciuri fara zahar si guma.

Amidonul

Majoritatea starches, incluzand cartofii, corn, noodles, si graul produc gaz prin ?fermentare in colon. Orezul este singurul starch care nu produce gaze.

Fibrele

Multe alimente contin fibre solubile si insolubile. Fibrele solubile se dizolva usor in apa la nivelul intestinelor si capata o textura usoara, asemanatoare cu gelul. Prezente in taratele de ovaz, fasole, mazare si multe fructe si in cele mai multe fructe, fibrele solubile nu sunt descompuse pana nu ajung in colon, unde prin digestie produc gaze. Fibrele insolubile, pe de alta parte, trec nemodificate, in cea mai mare parte, prin intestin si produc o cantitate redusa de gaze. Taratele de grau si unele vegetale contin acest tip de fibre.

Care sunt unele simptome si probleme cauzate de gaze?

Cele mai frecvente simptome ale producerii de gaze sunt eructatia, flatulenta, balonarea si durerea abdominala. Oricum, nu toti pacientii prezinta aceste simptome. Factorii determinanti sunt probbabil cantitatea de gaz produsa, cat de multi acizi grasi sunt absorbiti si sensibilitatea persoanei la prezenta de gaze in colon. Simptomele cronice determinate de prea mult gaz sau de boli grave sunt rare.

Eructatia. O eructatie ocazionala in timpul sau dupa masa este normala si elimina gazul cand stomacul este plin de alimente. Oricum, persoanele care eructeaza frecvent probabil ca inghit prea mult aer pe care il elimina inainte de a ajunge in stomac. Uneori eructatia cronica se poate datora prezentei unei disfunctii gastrointestinale superioare, cum ar fi boala ulceroasa, boala de reflux gatroesofagian (GERD) sau gastrita.

Presupunand ca inghitirea de aer si eliminarea lui va ameliora disconfortul acestor boli, pecientul poate dezvolta neintentionat un ciclu obisnuit de eructatie si disconfort. Frecvent, durerea persista sau se accentueaza, determinand persoana in cauza sa creada ca sufera de o boala severa.

Doua sindroame cronice rare sunt asociate cu eructatia: sindromul Magenblase si sindromul……Sindromul Magenblase, care determina eructatie cronica, este caracterizat prin inghitire severa de aer si marirea bulei de gaz a stomacului dupa mese abundente. The resulting fullness si dispneea pot mima un infarct miocardic.

Gas-bloat sindrom poate apare dupa interventia chirurgicala pentru tratamentul GERD. Prin acesta interventie chirurgicala se creaza o valva unidirectionala intre esofag si stomac care permite alimentelor si gazului sa intre in stomac dar adesea impiedica eructatia si capacitatea de a vomita.

Flatulenta. Alt simptom frecvet e trecerea unei cantitati prea mare de gaz prin rect (flatulenta). Oricum, majoritatea persoanelor nu stiu ca eliminarea gazului de 14-23 de ori pe zi este normala. Desi rara, o cantitate prea mare de gaz se poate datora unei malabsortii severe a carbohidratilor sau unei hiperactivitati a bacteriilor prezente in colon.

Balonarea abdominala. Multe persoane considera ca o cantitate prea mae de gaz determina balonare abdominla. Oricum, persoanele care acuza balonare adesea prezinta cantitati normale si o distributie normala a gazului.

Medicii considera ca balonarea este de obicei rezultatul unei tulburari a motilitatii intestinale, cum ar fi IBS. Tulburarea de motilitate este caracterizata prin miscari si contractii anormale ale muschilor intestinale. Acesta disfunctionalitate poate determina o falsa senzatie de balonare prin cresterea sensibilitatii la gaz? Sindromul flexurii splenice este o boala cronica care pare a fi cauzata de stocarea gazelor la nivelul flexurii colonice. Sindromul include simptome ca balonare, spasm muscular si discomfort abdominal superior. Sindromul flexurii splenice adesea acompaniaza IBS. Orice boala care determina obstructie intestinala, cum este boala Crohn sau cancerul de colon, poate de asemenea determina balonare abdominala. In plus, persoanele care au avut multe interventii chirurgicale, aderente (tesuturi cicatriciale) sau hernii interne pot prezenta balonare sau durere. In final, consumarea unor cantitati mari de alimente grase poate intarzia evacuarea stomacului si determina balonare si discomfort, dar nu neaparat o cantitate mare de gaz.

Durerea abdominala si discomfortul. Unele persoane au dureri abdominale atunci cand prezinta gaz in intestin. Cand gazul se acumuleaza in partea stanga a colonului, durerea poate fi confundata cu boala cardiaca. Cand se acumuleaza in partea dreapta a colonului, durerea poate fi asemanatoare cu durerea din litiaza veziculara sau apendicita.

Care sunt testele diagnostice?

Pentru ca simptomele determinate de gaz pot fi date de o boala grava, toate aceste cauze trebuie excluse. Medicul de obicei incepe cu o trecere in revista a obiceiurilor alimentare si a simptomelor. Medicul poate cere pacientului sa tina o evidenta a alimentelor si bauturilor consumate pentru o anumita perioada. Daca este suspectat deficitul de lactaza ca si cauza a gazului, medicul poate sugera evitarea produselor lactate pentru o perioada de timp. Pentru a diagnostica deficitul de lactaza pot sa fie necesare o serie de teste de sange sau respiratorii. In plus, pentru a determina daca o persoana produce o cantitate prea mare de gaz in colon sau este doar o sensibilitate crescuta la trecerea unui volum normal de gaz, medicul poate cere pacientului sa noteze numarul de eliminari de gaz in timpul unei zi. O analiza atenta a dietei si a cantitatii de gaz eliminate poate sa fie de ajutor in relationarea unui anumit tip de alimente si simptome si in determinarea severitatii problemei. Daca pacientul acuza balonare, medicul poate examina abdomenul pentru a exclude ascita (acumularea de fluid in abdomen) si pentru evidentierea unor semne ale inflamatiei pentru a exclude boli ale colonului. Posobilitatea existentei unui cancer de colon este de obicei luata in considerare la persoanele peste 50 ani si in cazul persanelor cu istoric familial de cancer colorectal, in mod special daca aceste persoane nu au avut niciodata o examinare a colonului (sigmoidoscpie sau colonoscopie). Aceste teste trebuie de asemenea facute in cazul persoanelor cu scadere in greutate inexplicabila, diaree sau pierdere de sange care nu este vizibil in scaun. Pentru cei cu eructatie cronica, medicul va cauta semne sau cauze ale inghitirii excesive de aer. Daca este necesar, o serie de examinari ale tractului digestiv superior vor fi facute (radiografie pentru a vedea esofagul, stomacul si portiunea superioara a intestinului subtire) pentru a exclude unele afectiuni.

Cum este tratat gazul?

Cel mai comun mod de a reduce discomfortul cauzat de gaz este schimbarea dietei, administrarea de medicamente si reducerea cantitatii de aer inghitit.

Dieta. Medicul poate recomanda consumarea unei cantitati mai reduse de alimente care produc gaz. Oricum, pentru anumite persoane asta inseamna sa consume mai putine alimente sanatoase, cum sunt fructele si legumele, cerealele si produsele lactate. De asemenea medicul poate sugera un consum redus de alimente foarte grase pentru a reduce balonarea si discomfortul. Aceasta alimentatie ajuta la o mai buna evacuare a stomacului, permintand gazelor sa treaca in intestinul subtire. Din pacate, cantitatea de gaz cauzata de anumite alimente variaza de la o persoana la alta. Schimbarile efective ale dietei depind de complianta pacientului

Medicamente eliberate fara reteta.Multe dintre acestea sunt disponibile si ajuta la ameliorarea simptomelor, incluzand antiacidele cu simeticon si carbune activ. Enzimele digestive, cum sunt suplimentele de lactaza, ajuta la digestia carbohidratilor si permite consumul de allimente care in mod normal determina gaz. Antiacidele, ca MylantanaII, Maalox II si Di-Gel, contin simeticon, un agent spumos care fixeaza bulele de gaz din stomac astfel ca gazul este mai usor de alliminat prin eructatie. Oricum, aceste medicamente nu au nici un efect asupra gazului intestinal. Doza recomandata este de 2-4 linguri de simeticon administrat cu o jumatete de ora pana la 2 ore dupa masa. Tabletele de carbune activ (Charcocaps) poate reduce cantitatea de gaz din colon. Studiile au aratat ca administrat inainte si dupa masa, gazul intestinal este mult redus. Doza recomandata este de 2-4 tablete luate exact inainte de masa si la o ora dupa masa. Lactaza, care ajuta la digestia lactozei, este disponibila in forma de lichid? sau tableta fara reteta (Lactaid, Lactrase si Dairy Ease). Cateva picaturi de lactaza adaugate in lapte inainte de a fi consumat sau mestecand tablete de lactaza inainte de masa ajuta la digestia alimentelor care contin lactoza. De asemenea, se poate consuma lapte cu continut scazut de lactoza si alte produse care sunt disponibile in multe magazine…….

Beano, un nou produs, contine enzime care ajuta la digestia zaharului…..Aceste enzime sunt disponibile intr-o forma lichida. Trei pana la 10 picaturi sunt adaugate per serving inainte de masa….Beano nu are efect asupra gazului determinat de lactoza sau fibre.

Medicamente eliberate prin reteta

Medicul poate recomanda medicamente care sa ajute la reducerea simptomelor, in special in cazul pacientilor cu tulburari de motilitate intestinala, cum este IBS. Promotility sau prokineticele cum este metoclopramidul (Rglan) si cisapridul (Propulsid), pot propulsa rapid gazul prin tractul digestiv.

Reducerea cantitatii de aer inghitite

Pentru persoanele cu eructatie cronica, medicii pot recomanda modalitati de a reduce cantitatea de aer inghitita. Recomandarile constau a evita  mestecarea de guma si consumul de bomboane foarte dulci. De asemenea este de ajutor sa se manance incet si o verificare stomatologica pentru a fi siguri ca dintii se apropie corespunzator.

Concluzie

Desi gazul poate sa fie deranjant si stanjenitor, nu pune viata in pericol. Intelegerea cauzelor, modalitatile de reducere a simptomelor si tratamentul va produce o amliorare in majoritatea cazurilor.

Puncte cheie

  1. Toate persoanele au gaz in tractul digestiv.
  2. Pacientii adesea considera excesiva cantitatea de gaz care exista in mod normal.
  3. Gazul provine din doua surse: prin inghitire si descompunere/ fermentarea  normala a anumitor alimente de catre bacteriile prezente in mod natural in colon.
  4. Multe alimente care contin carbohidrati pot determina gaz. Grasimile si proteinele determina producerea unei cantitati mai reduse de gaz.
  5. Alimentele care pot determna gaz sunt:
  • Fasolea;
  • Legumele, cum este brocolii, varza, ceapa, artichokes si asparagusul;
  • Fructe: pere, mere si piersici;
  • Cerealele integrale: graul integral si tarate;
  • Bauturile nealcolice si sucurile de fructe;
  • Laptele si produsele lactate: branza si inghetata, si alimentele preparate cu lactoza: painea, cerealele si sosurile pentru salata;
  • Alimente care contin sorbitol: alimentele dietetice, bomboanele fara zahar si guma.
  1. Cele mai frecvente simptome ale prezentei de gaz sunt eructatia, flatulenta, balonarea si durerea abdominala. Oricum, unele din aceste simptome sunt adesea cauzate de o tulburare a motilitatii intestinale, cum este simdromul de intestin iritabil, mai degraba decat o cantitate prea mare de gaz.
  2. Cele mai des utilizate modalitati de a reduce discomfortul produs de gaz sunt schimbarea dietei, folosirea de medicamente eliberate cu sau fara reteta, si reducereainghitirii de aer.
  3. Enzimele digestive, cum este suplimetul de lactaza, poate ajuta la digestia carbohidratilor si permite pacientilor sa consume alimente care in mod normal produc gaz.
Mai Mult

Adevaruri si erori despre bolile digestive

Tractul digestiv este un sistem complex format din organe care au rolul de a transforma alimentele in nutrienti necesari organismului. Ne asteptam ca un sistem atat de uzitat ca tractul digestiv sa fie sursa multor probleme – si este intr-adevar. Bolile tractului digestiv, in SUA, sunt responsabile pentru spitalizarea celor mai multor pacienti comparativ cu celelalte grupuri de boli. In plus, pana recent, se stiau putine despre cauza, tratamentul sau preventia acestor boli.
In ultimii ani, cercetarile au inceput sa lamureasca unele dintre aspectele false legate de aceste boli digestive. Unele studii au indicat ca acele boli candva considerate a avea ca si cauza o problema emotionala, de fapt, sunt rezultatul interactiunii dintre virusuri si sistemul imun sau perturbari ale motilitatii digestive. Se cunoaste acum ca un ulcer este mai degraba determinat de cantitatea de acid secretata in stomac decat de nivelul de stres.
Hernia hiatala
Fals: Hernia hiatala determina arsura epigastrica. Desi unii pacienti care prezinta arsuri epigastrice au asociata si hernie hiatala, durerea epigastrica nu este determinata de hernie. Asa cum este prezentat in fig. 2, o hernie hiatala reprezinta protruzia unei portiuni a stomacului prin hiatusul diafragmatic (orificiu situat la nivelul diafragmului ) locul unde se unesc esofagul si stomacul. Cea mai frecventa cauza de hernie hiatala este cresterea presiunii in cavitatea abdominala produsa de tuse, voma, efortul de defecatie sau presiunea fizica brusca. Majoritatea populatiei peste 60 ani prezinta hernie hiatala si, in majoritatea cazurilor, nu determina probleme.

Arsuri epigastrice

Adevarat: Ciocolata si menta determina arsuri epigastrice la multi pacienti.
De fapt, arsura epigastrica apare cand sfincterul esofagian inferior (numit LES), care reprezinta jonctiunea dintre esofag si stomac, fie se relaxeaza insuficient fie este foarte slab. Acest lucru permite continutului bogat in acid al stomacului sa se intoarca in esofag. Atat ciocolata cat si menta pot determina relaxarea LES si intoarcerea continutului gastric bogat in acid in esofag. Alte alimente asociate cu arsura epigastrica sunt tomatele si alimentele preparate cu tomate, citricele si sucurile, cafeau, si alimentele prajite sau grase.
Adevarat: Fumatul de tigarete determina arsuri epigastrice.
Exista studii care au aratat ca fumatul de tigarete scade dramatic presiunea LES.
Adevarat: Administrarea de antiacide reduce durerea epigastrica.
Este adevarat ca multi pacienti au observat ca administrarea de antiacide determina temporar sau partial reducerea arsurii epigastrice. Folosirea de lunga durata a antiacidelor poate, oricum, determina efecte secundare cum ar fi diareea, alterarea metabolismului calciului si retentie de magneziu (retentia de magneziu poate avea consecinte serioase la pacientii cu afectare renala). Ca si in cazul altor medicamente eliberate fara reteta, este necesara consultarea unui medic in cazul folosirii indelungate (peste 3 saptamani).

Ulcerul peptic

Fals: Ulcerul peptic este mai frecvent la persoane stresate.
De fapt, ulcerele peptice reprezinta inflamatii ale mucoasei gastrice si duodenale si apar la multe persoane. Mai multe studii au relevat ca ulcerul este mult mai frecvent intalnit la persoane cu o conditie socioeconomica precara.
Adevarat: Ulcerul este de doua ori mai frecvent la fumatori comparativ cu nefumatorii.
Cercetarile recente au indicat o asociere intre fumatori si ulcerul peptic. Acest lucru este valabil atat in cazul ulcerului gastric cat si duodenal si de asemenea, afecteaza atat femeile cat si barbatii. De asemenea, ulcerul se vindeca mai incet si recidiveaza mai frecvent la fumatori, comparativ cu nefumatorii.
Adevarat: Persoanele care primesc regulat tratament cu aspirina au risc mai mare de dezvoltare a ulcerului gastric.
Persoanele care iau aspirina de 4 ori sau mai mult pe saptmana, timp de 3 luni sau mai mult au risc crescut de dezvoltare a ulcerului gastric. Totodata aspirina creste riscul de sangerare de la nivelul ulcerului preexistent.
Fals: Ulcerul peptic trebuie tratat printr-o dieta restrictiva (evitand anumite alimente).
De fapt, exista un mic acord referitor la ceea ce inseamna termenul ,,restrictiv,,. De asemenea exista un mic indiciu cum ca orice dieta particulara este de ajutor pentru toti pacientii cu ulcer peptic.

Intoleranta la lactoza

Adevarat: Multe persoane nu pot bea lapte.
Aproximativ 50 de milioane de americani prezinta intoleranta la lactoza. Unele grupuri etnice sau anumite rase sunt mai mult afectate decat altele. Astfel, nu mai putin de 75% din adultii afro-americani, evrei, mexicani si indieni si 90% dintre americanii de origine asiatica prezinta intoleranta la lactoza. Intoleranta la lactoza este determinata de deficienta lactazei, enzima intestinala care intervine in digestia zaharului din lapte (lactoza). Persoanele cu intoleranta la lactoza nu pot digera adecvat laptele si produsele din lapte cand au fost consumate in cantitati obisnuite. Unele persoane sunt sensibile chiar la cantitati extrem de mici de lactate. Simptomle intolerantei la lactoza includ crampe, balonare, bloating sau diaree la 15 minute pana la 3 ore dupa consumul de lapte sau produse din lapte.

Sprue celiac

Fals: O persoana cu sprue celiac (o boala mostenita care afecteaza mucoasa intestinului subtire) pot consuma cantitati mici de alimente care contin gluten (o substanta care se gaseste in grau, secara, orz si ovaz) atat timp cat nu prezinta simptome.
De fapt, persoana cu sprue celiac trebuie sa evite toate alimentele care contin grau, secara, orz si ovaz (alimente care contin gluten) deoarece pot apare probleme severe
Chiar si atunci cand nu exista simptome. Unii specialistii cred ca mici cantitati de gluten pot determina probleme serioase la nivelul intestinelor.

Constipatia

Fals: A avea scaun regulat inseamna a avea un scaun in fiecare zi.
De fapt, frecventa scaunelor la persoanele normale, sanatoase variaza de la 3 scaune pe zi la 3 scaune pe saptamana, putand fi considerate persoane perfect sanatoase si cele care nu se incadreaza intre aceste limite.
Fals: Laxativele autoadministrate sunt intotdeana sigure si intotdeauna vindeca constipatia.
Adevarul este ca, desi folosirea pe termen scurt a laxativelor este de obicei eficienta, folosirea pe termen lung deterioreaza actiunea naturala a muschilor necesara pentru a avea scaun. De asemenea, folosirea excesiva a uleiurilor minerale, un laxativ popular, poate reduce absorbtia anumitor vitamine (A, D, E si K). Uleiul mineral poate interactiona cu unele medicamente, determinand efecte locale neplacute. Consultati medicul daca trebuie sa folositi laxative mai mult de 3 saptamani. Si, daca luati deja anumite medicamente, intrebati medicul inainte de a folosi orice laxativ.
Adevarat: Folosirea regulata a clismelor eventual determina obtinerea unei functii intestinale normale.
Folosirea regulata a clismei in mod normal nu este necesara si poate eventual determina disfunctii intestinale. Ca si laxativele, folosirea excesiva a clismei poate deteriora actiunea naturala a muschilor intestinali.

Sindromul intestinului iritabil

Fals: Sindromul intestinului iritabil (colonul spastic, colitita mucoasa) este o boala serioasa care adesea duce la colita ulcerativa.
Adevarul este ca sindromul intestinului iritabil (IBS) este o disfunctie functionala obisnuita caracterizata prin balonare, durere abdominala si diaree sau constipatie sau alternanta de diaree si constipatie. IBS, desi adesea cauzeaza discomfort important, in general nu determina alte disfuncii gastrointestinale.
Fals: IBS frecvent determina cancer de colon.
Adevarul este ca nu exista dovezi care sa certifice faptul ca IBS este o stare precanceroasa.

Diverticuloza si diverticulita

Fals: Diverticuloza intotdeauna cauzeaza probleme grave.
De fapt, diverticuloza se caracterizeaza prin prezenta unor mici saci (diverticuli) care se dezvolta in peretele colonului. In SUA, majoritatea populatiei peste 60 ani prezinta diverticuloza. Cei mai multi dintre acestia nu prezinta simmptome si nu vor sti ca au diverticuli decat daca sunt facute investigatii ca vizualizarea cu raze X sau examinare intestinala. Numai aproximativ 20% dintre pacientii cu diverticuloza vor dezvolta complicatii, cum ar fi diverticulita, sangerare sau perforare.

Boala inflamatorie intestinala

Fals: Boala inflamatorie intestinala (boala Crohn sau colita ulcerativa) este determinata de tulburari psihice.
De fapt cauza bolii inflamatorii intestinale (IBD) este necunoscuta. IBD este denumirea unui grup de disfunctii in care diferite parti ale tractului intestinal sunt inflamate. Recent, cercetatorii presupun ca IBD poate fi cauzata de interactiunea unui agent viral sau bacterian cu sistemul imun. Nu exista nici o dovada care sa sustina teoria conform careia IBD este cauzata de tensiune, anxietate sau alti factori sau disfunctii psihologice.
Fals: Pacientii cu IBD necesita o dieta speciala.
Adevarul este ca nu exista nici o dovada ca inflamatia intestinului este determinata de un anumit tip de alimentatie. Multi pacienti tolereaza toate tipurile de alimente si nu necesita restrictii alimentare. Altii, in mod particular la cei cu boala activa, o dieta saraca in fibre si alimente condimentate este mai usor tolerata. Oricum, mentinerea unei nutritii adecvate este mai importanta decat evitarea unor alimente sau dimpotriva aportul cu orice pret al unui tip de aliment.

Boala veziculara

Fals: Boala veziculara intotdeauna determina durere severa.
Adevarul este ca aproximativ 10% din populatia SUA sufera de litiaza veziculara, dar multi dintre acesia nu prezinta simptome. Oricum, cand pacientii cu boala veziculara prezinta durere, aceasta apare de obicei brusc, este severa, de intensitate crescuta, prezinta iradiere la nivelul abdomenului superior sau interscapular si de obicei dureza cel putin cateva ore.?

Pancreatita

Adevarat: Pancreasul este un organ care apartine tractului digestiv.
Adevarul este ca pancreasul, o glanda localizata langa duoden, produce enzime si hormoni care ajuta digestia.
Fals: Pancreatita (inflamatia pancreasului) este intotdeauna cauzata de abuzul de alcool.
Adevarul este ca in aproximativ o treime din toate cazurile de pancreatita nu poate fi determinata o cauza, si multe din crizele de pancreatita acuta sunt asociate cu litiaza veziculara( pietre la nivelul colecistului).

Ciroza

Fals: Alcoolismul cronic este singura cauza de ciroza hepatica.
De fapt cauzele cirozei sunt multiple. In SUA, 75% din cazurile de ciroza sunt determinate de alcoolism. In regiunile unde hepatita virala este frecventa, hepatita este cauza principala de ciroza. La copii, ciroza poate fi cauzata de o serie de boli mostenite genetic incluzand fibroza cistica, deficitul de alfa 1 antitripsina, atrezia biliara, boala cu depuneri de glicogen si alte boli rare. La adulti, ciroza poate fi cauzata de hepatita B sau de o serie de boli rare, cum ar fi ciroza biliara primitiva, depozitarea anormala de metale in organism, reactii severe la administrarea unor medicamente si expunerea prelungita la poluanti atmosferici
Adevarat: O persoana poate avea ciroza hepatica fara sa stie.
Adevarul este ca debutul cirozei este adesea ,, silentios’’, cu cateva simptome specifice. De fapt, ciroza nu determina simptome pana cand boala este foarte avansata.

Hemoroizii

Fals: Hemoroizii sunt singura cauza de sangerare cu sange rosu stralucitor de la nivelul rectului.
Adevarul este ca, desi cele mai multe cazuri de sangerare cu sange rosu stralucitor de la nivelul rectului sunt date de hemoroizi, polipii si cancerul rectal pot de asemenea sa determine o astfel de sangerare. Orice sangerare rectala trebuie investigata de catre un medic.

Anus contra naturii?

Adevarat: Colostomia/ ileostomia este o precedura obisnuita.
De fapt, aproximativ 100000 colostomii sunt realizate in fiecare an si aproximativ 1 milion de persoane au suferit colostomie. Desi aceasta interventie determina modificari majore pentru pacient, este mai degraba o interventie simpla. Colstomia/ ileostomia este o interventie chirurgicala prin care partea afectata a intestinului subtire sau colonului este indepartata, realizandu-se o deschidere (stoma) la suprafata corpului, la tegument, prin care o portiune a intestinului este adusa in afara prin aceasta deschidere. La aceasta stoma se ataseaza o punga pentru a colecta materiile fecale….
Fals: Barbatii devin impotenti dupa colostomie.
Adevarul este ca barbatii cu colostomie pot sa nu se confrunte cu aceasta problema (pot sa-si pastreze capacitatea de avea erectie si orgasm) sau pot sa sufere de impotenta totala (incapacitatea de a avea erectie).
Fals: Dupa colostomie, femeile pot suferi de disfunctie sexuala si nu pot ramane insarcinate.
Adevarul este ca, in general, femeile cu colostomie nu sufera o scadere a dorintei sexuale sau a capacitatii de reproducere. In cateva cazuri, cauza pentru care s-a practicat interventia a necesitat si o interventie chirurgicala aditionala cum ar fi histerectomia. Histerectomia face imposibila conceptia dar nu are nici un efect asupra dorintei sexuale sau asupra capacitatii de a avea relatii sexuale.

Mai Mult