Bine ati venit pe site-ul nostru!

Program : Luni-Vineri - 09:00-17:00
  Telefon : 0264-575371 0745-636160

All Posts in Category: Domeniul medical

img

Ce să mănânc dacă mă simt balonat?

Te confrunți cu unul dintre următoarele simptome?

– Te simţi balonat şi umflat mai tot timpul, în special după ce mănânci

– Ai gaze şi meteorisme

– Ai tulburare de tranzit (constipaţie/diaree) aparent fără nici o cauză sau explicaţie

– Nu suporţi sau nu tolerezi anumite alimente?

Există speranță cu ajutorul unei diete speciale, care se numește FODMAP.
FODMAP este acronimul de la Fermantable, Oligo-, Di-, Mono- saccharides And Polyols. Acestea sunt componente alimentare, unele zaharuri si unele fibre, care fie:
– nu sunt digerate si absorbite complet la nivelul tractului gastrointestinal
– sunt osmotice (atrag apa ca un burete în interiorul intestinului)
– fermentează sub acțiunea florei bacteriene de la nivelul intestinului gros.

Aceste mecanisme duc la creșterea apei și a gazelor în tractul gastrointestinal, la distensie, schimbări de motilitate, balonare, disconfort, flatulență.

Dieta FODMAP se ține pentru o perioadă de 2 săptămâni- 1 lună, până la retrocedarea simptomelor, după care se continuă cu un alt tip de dietă. Se vor exclude următoarele alimente: lactatele (lapte, iaurt), glutenul (făinoase, pâine, aluaturi, patiserie), fructele și legumele care fermentează (Mere, Pere, Prune, Nectarine, Pepene roșu, , Struguri, Ceapă, Praz, Usturoi, Sparanghel, Sfeclă, Brocoli, Castravete, Fenicul, Varză, Anghinare, Ardei gras, Conopidă, Ciuperci, Porumb, Fasole, Linte, Soia, Fistic, Mazăre, Nucă Caju), zaharurile (dulciuri, sucuri carbogazoase, îndulcitori).

Dacă vă luptați de mult cu aceste simptome, vă aștept la Centrul Medical Diasan să găsim împreună soluția!

 

Noemi Sofronie nutriționist-dietetician

14731244_697890830374655_6872264693533252346_n

Mai Mult
MNP_0654

Conferința “Microbiomul- vindecarea ce vine din interior spre exterior”

Prima conferință românească itinerantă de conștientizare a noilor descoperiri despre flora intestinală  și rolul esențial al acesteia în echilibrul dintre sănătate și boală.

1.Cine a organizat conferința?

Asociația non-profit “CMCBD” (Centrul Multidisciplinar pentru Cancer și Boli Degenerative) a fost înființată la sfârșitul anului 2015 în scopul susținerii  unor proiecte educaționale și de cercetare, avându-l ca  președinte pe dr. Adrian Cătinean medic primar interne și gastroenterologie, șef de lucrări în cadrul UMF “Iuliu Hațieganu”, director CM Diasan Cluj. Printre proiectele susținute se află  “Tumor Board” (Clubul de Tumori) – prima activitate educațională de tip multidisciplinar adresată rezidenților și studenților aflați în pregătire la UMF “Iuliu Hațieganu”. Evenimentul a fost adresat în special medicilor și farmaciștilor, fiind creditat cu 5 puncte EMC și 6 puncte EFC.

MNP_0761

2. De ce am ales această temă?

Cu ocazia participării la conferința de gastroenterologie UEGW Viena 2016, am constatat explozia informatională legată de problematica microbiotei intestinale, dar și potențialul extraordinar care se întrevede în vindecarea multor boli, dintre care unele fără legatură cu tubul digestiv. Am început o amplă acțiune de informare împreună cu Noemi Sofronie – nutriționist-dietetician, incluzând cărți, articole științifice și multe conferințe online, în ideea ințelegerii  mecanismelor  fiziopatologice ce țin de bariera intestinală și interconectarea microbiotei cu sistemul imun, endocrin sau nervos. Aceste lucruri schimbă la ora actuală  paradigma  multor boli. Astfel factorii de mediu sau chiar anumite medimente influențează dezvoltarea și modificarea microbiotei pe parcursul vieții, influențând decisiv starea de sănătate a pacienților nostri. Faptul că marea majoritate a comunității medicale din România nu este conștientă de aceste lucruri face din conferința noastră o inițiativă originală și ambițioasă.

MNP_0873

3. Cine ne susține?

Există mai multe modalități de manipulare a microbiotei intestinale, cea mai simplă fiind prin dietă și administrarea de probiotice. Majoritatea preparatelor probiotice sunt înregistrate ca fiind suplimente alimentare sau dispozitive medicale. Deși sunt multe voci care spun că majoritatea studiilor cu probiotice sunt făcute pe animale , pe loturi mici de subiecți umani sau având un design inadecvat, există în prezent dovezi științifice solide despre efectele benefice ale diferitelor preparate probiotice. Am considerat util pentru auditoriul nostru medico-farmaceutic să prezentăm în cadul conferinței majoritatea preparatelor probiotice existente pe piața românească, astfel încât participanții să cunoscă întrega gamă de opțiuni terapeutice când vine vorba despre tratamentul disbiozei. Mulțumim companiilor Terapia, Sofar, Dr. Reddys, AlfaWasserman și Optima Dermaline care au dorit să își prezinte produsele și totodată au susținut demersul nostru pe popularizare științifică. Îi așteptăm și pe alții care doresc să ni se alăture.

4. Prima conferință – Cluj 3 Martie 2017

Am început la Cluj în 3 martie în moderna sală de conferințe de la Cluj Arena. În program au fost 10 prezentări, 4 originale și 6 prezentări de produse probiotice. Conferința a fost deschisă de către inițiator Dr. Adrian Cătinean, care a încercat să facă o radiografie amănunțită a microbiotei intestinale: Ce este? Cum se formează? Ce roluri are? și mai ales cum poate fi manipulată flora intestinală în sensul păstrării sănătății sau vindecării bolilor. Au fost discutate de asemenea: procesul de însămânțare a florei intestinale de la mamă la nou-născut, factorii care intervin în acest proces, tratamentele antibiotice cu consecințe dezastruoase, riscul obezității, efectul dietei asupra florei intestinale, influențarea și afectarea sistemului nervos. În continuare Maria Neag – farmacolog clinician a prezentat efectele nocive asupra microbiotei datorate administrării de antibiotice- nejustificate sau greșit recomandate ca și doză/timp. Au fost oferite publicului date concrete de sănătate publică privind creșterea incidenței infecțiilor nosocomiale și alte situații alarmante ca urmare a abuzului de tratamente antibiotice. Ultimele două prezentări originale au avut ca temă “Rolul alimentaţiei în echilibrul florei intestinale” și „Mecanisme psihologice implicate în axa creier intestin”, fiind susținute de către Noemi Sofronie- nutriționist dietetician și Mihaela Tulbure psiholog în cadrul CM Diasan. Ultima dintre prezentări a fost construită în jurul unui caz clinic cu sindrom de intestin iritabil însoțit de manifestări anxioase/atacuri de panică și a fost explicată rolul esențial al microbiotei în axa creier intestin. A fost prezentată abordarea multidisciplinară (medicală, nutriționlă, psihologică) în rezolvarea acestui caz.

 

5. Feedback și conferințe viitoare

Considerăm că manifestarea a fost un succes, având parte de un interes extraordinar din partea a peste 200 de membri ai comunității medicale clujene. Opiniile participanților exprimate prin chestionarele de evaluare au fost într-o majoritate covârșitoare favorabile pentru: tema abordată , forma de prezentare, organizare și locația aleasă. Câteva critici demne de menționat s-au referit la gradul de interactivitate și dorința participanților de a vedea mai multe cazuri practice prezentate, care să constitue un suport efectiv pentru practica clinică ulterioară a fiecăruia. Viitoarele conferințe  vor avea loc la Baia Mare 21 aprilie, Alba Iulia 19 mai, Bistrița 5 mai și vă invităm cu mare drag!

MNP_0879

 

 

 

Mai Mult
grasimi

Ce sunt şi ce trebuie să ştim despre grăsimile din sânge?

Colesterolul seric (LDLColesterolul)

S-a demonstrat că o creştere cu 1% a colesterolului seric creşte cu 1-1,5% riscul de mortalitate prin cardiopatie ischemică ulterioară. De altfel, colesterolul este singura fracţiune lipidică prezentă în placa aterosclerotică şi există o corelaţie directă între cantitatea de colesterol (miezul lipidic) şi tendinţa la instabilizare a plăcii.

S-a demonstrat, în ultimii 30 de ani, că rolul aterogenetic al colesterolului se realizează prin intermediul LDLcolesterolului, colesterolul legat de LDL pătrunzând în stratul subintimal şi iniţiind sau accelerând evoluţia plăcii aterosclerotice. De aceea, cercetările din ultimele decenii s-au centrat îndeosebi asupra LDLcolesterolului, înregistrând aceeaşi relaţie între creşterea LDLcolesterol şi incidenţa bolii coronariene, o creştere cu 10% a LDLCo realizând o creştere a incidenţei cardiopatie ischemică cu 20%

Există o serie de studii clinice care probează relaţia directă dintre valoarea LDLcolesterolului şi aterogeneză sau la bolnavii cu cardiopatie ischemică deja constituită, cu incidenţa evenimentelor ischemice ulterioare. De asemenea, există şi studii de prevenţie secundară care au demonstrat că scăderea LDLcolesterolului se însoţeşte de scăderea incidenţei evenimentelor ischemice, de scăderea mortalităţii sau, în unele situaţii, chiar de regresia ateroscleroze.

Valorile actuale, normale sau crescute, pentru colesterol şi LDLcolesterol sunt redate în tabelul 1. Menţionăm că valorile colesterolului seric total sunt în toate studiile şi clasificările lipidelor serice, deoarece colesterolul total poate fi determinat în toate laboratoarele, ceea ce nu este întotdeauna cazul LDLcolesterolului. De asemenea, colesterolul total, datorită largii sale accesibilităţi, este cel care este introdus în algoritmurile de determinare a riscului cardiopatiei ischemice, inclusiv în cel mai recunoscut scor de calculare a riscului cardiopatiei ischemice sau a evenimentelor de cardiopatie ischemică (la bolnavii care o au deja) pe o perioadă de 10 ani.

Clasificarea  valorilor colesterolului LDLCo, total şi HDLCo (mg/dL).

LDL colesterol
< 100optimal
100 – 129normal
130 – 159crescut la limită
160 – 189crescut
≥ 190foarte crescut
Colesterol total
< 200normal
200 – 239crescut la limită
≥ 240crescut
HDL colesterol
< 40scăzut
≥ 60crescut

HDLColesterolul

Valorile scăzute ale HDLCo constituie, fără îndoială, un factor de risc independent pentru cardiopatia ischemică, aşa cum valori crescute ale HDLCo (>60mg%) reprezintă un factor protector împotriva aterosclerozei sau a complicaţiilor sale.

Dacă colesterolul este introdus în peretele arterial sub forma sa legată de LDL (LDLCo) el este extras (transport invers al colesterolului) din peretele arterial sub forma sa legată de HDL. De aceea o cantitate mare de HDLCo înseamnă extragere crescută de colesterol din peretele arteriale, rămânând în consecinţă o cantitate redusă de colesterol disponibilă pentru procesul aterogenetic.

Studii efectuate în ultimii 20, şi îndeosebi în ultimii 10 ani au demonstrat o legătură directă şi inversă între nivelul HDLCo şi incidenţa cardiopatiei ischemice sau a evenimentelor ischemice. Această legătură este de acelaşi ordin de mărime sau mai mare decât cea notată pentru LDLcolesterol, în sensul că o scădere cu 1mg a HDLCo creşte incidenţa cardiopatiei ischemice cu 3-4%, iar invers o creştere a HDLCo cu 1% scade incidenţa cardiopatiei ischemice cu aproape 2%. De asemenea, incidenţa HDLCo scăzut la bolnavii cu cardiopatie ischemică se notează în aproape acelaşi procent, cu creşterea LDLCo (≈ 2/3 dintre bolnavi). Există şi autori care susţin că la vârstnici HDLCo este un mai bun predictor al riscului de cardiopatie ischemică decât valorile LDLCo care tind să scadă cu vârsta, şi/sau nu se mai înregistrează diferenţe semnificative ale valorilor LDLCo între populaţia cu şi fără cardiopatie ischemică.

De asemenea, asocierea între HDLCo scăzut şi LDLCo ridicat creşte substanţial riscul cardiopatiei ischemice sau a evenimentelor ischemice.

La ora actuală valorile normale ale HDLCo sunt considerate, indiferent de sex, >40mg%, valori >60mg% fiind protective pentru cardiopatie ischemică, iar la valori >80mg% incidenţa cardiopatiei ischemice este aproape nulă.

De aceea în ultimii ani creşterea HDLCo a fost inclusă printre obiectivele tratamentului normolipemiant fiind considerat, împreună cu normalizarea trigliceridelor serice, ca un obiectiv secundar dar nu lipsit de importanţă al tratamentului dislipidemiilor, după obiectivul principal reprezentat în continuare de scăderea LDLCo.

Trigliceridele serice

Trigliceridele serice au fost recunoscute doar în ultimul deceniu ca factor de risc independent pentru cardiopatia ischemică, prezenţa hipertrigliceridemiei aducând un risc relativ de 1,14 pentru bărbaţi şi de 1,37 pentru femei.

Riscul este crescut de combinaţia, frecventă, cu obezitatea şi rezistenţa la insulină, în cadrul sindromului metabolic (vezi mai jos).

Valorile normale ale trigliceridelor serice sunt considerate <150mg%; valori între 150-199mg% sunt considerate valori crescute la limită (borderline high) iar cele ≥200mg% sunt considerate crescute. Valori ≥500mg% sunt considerate ca mult crescute şi, de regulă, aceste valori, dacă nu sunt însoţite de hipercolesterolemie importantă, sunt considerate a nu fi aterogene, dar crescând semnificativ riscul de pancreatită.

Normalizarea valorii trigliceridelor serice ca şi componentă a sindromului metabolic, reprezintă ca şi creşterea HDLCo, un obiectiv secundar al tratamentului normolipemiant.

Obiectivul tratamentului hipertrigliceridemiilor este reducerea valorilor <150mg%, dar valori <200mg% sunt considerate acceptabile şi nu impun măsuri intensive de tratament. Peste 200mg% (200-499mg%) hipertrigliceridemia trebuie tratată în paralel cu scăderea LDLcolesterolului şi creşterea HDLcolesterolului. În plus, la valori peste 200mg% ale trigliceridelor serice şi obiectivele de tratament ale LDLCo sunt modificate.

Identificarea clinică a sindromului metabolic se bazează pe depistarea componentelor acestuia (tabel 2) pentru diagnostic fiind necesară prezenţa a 3 sau mai multe componente.

Identificarea clinică a sindromului metabolic.

Factorul de risc

Limita de definire

Obezitate abdominală*(circumferinţa taliei)†
Bărbaţi≥102 cm
Femei≥ 88 cm
Trigliceride≥ 150 mg/dL
HDL-colesterol
Bărbaţi< 40 mg/dL
Femei< 50 mg/dL
Tensiune arterială≥ 130 / ≥ 85 mmHg
Glicemia á jeun≥ 100 mg/dL
Mai Mult
interne-2

Monitorizare Holter EKG

Un monitor Holter este un dispozitiv care înregistrează în mod continuu ritmul inimii în timpul activităților de zi cu zi, de obicei pe o perioadă de 24 ore. Mai este numit și „electrocardiograma ambulatorie”, fiind identică cu cea clasică, cu singura deosebire că aparatura nu este fixă ca în cabinetul de cardiologie, ci este mobilă – o purtați cu dumneavoastra.

Monitorizarea Holter ECG va ajuta sa aflati cum raspunde inima dumneavoastra la activitatea normala sau la folosirea anumitor medicamente. Cum testul se efectuează în timpul activităților zilnice obișnuite, îl va ajuta pe medic să analizeze simptome precum amețeala, palpitațiile sau pierderea cunoștinței. Deoarece înregistrarea ritmului cardiac durează 24 de ore, este mult mai probabil ca acest test să detecteze bătăile anormale ale inimii, mai amănunțit decât EKG-ul normal, care durează mai puțin de 1 minut.

Monitorizarea holter EKG poate aduce beneficii în diagnostic și tratament în următoarele situații:
•după un infarct;
•pentru a diagnostica problemele de ritm cardiac: fibrilațiile atriale; tahicardia, palpitațiile, cauzele leșinului, brahicardia etc.
•când începi tratamentul cu un nou medicament.

Consultul va fi efectuat de dr. Stelian Catinean- medic specialist cardiolog cu competenta in ecocardiografie si ecografie vasculara periferic.

Pret: 150 RON.

holter2-150x150

Mai Mult
ecoendo

Importanta utilizarii ecoendoscopiei digestive superioare si inferioare in bolile tubului digestiv

Ecoendoscopia(EUS) este o tehnica imagistica care combina doua metode de explorare a corpului uman, endoscopia si ecografia. A aparut din dorinta de explora leziunile tubului digestiv din imediata vecinatate a acestora si a preciza astfel cat mai multe lucruri utile pentru tratamentul endoscopic sau chirurgical ulterior.

Ecoendoscopul este construit dintr-un endoscop cu vedere axiala sau partial laterala la care este atasat in varf un transductor de ecografie de inalta frecventa 7,12 sau 20 MHz. Transductorii de frecventa inalta ofera o imagine excelenta a structurilor anatomice aflate la aprox 2-4cm distanta.Astfel instrumentul care ofera o imagine de 360 grade (ecoendoscop radial) este capabil sa precizeze cu exactitate gradul invaziei tumorale la nivelul straturilor peretelului esofagului, stomacului, duodenului si rectului.

1-1Ecoendoscopul liniar care genereaza imagini in sectiuni perpendiculare pe planul celor oferite de endoscopul radial, este folosit in special pentru manopere interventionale: biopsii, drenaje ecoghidate, injectare de substante anestezice. S-a dovedit deasemenea performanta ridicata a acestei metode(EUS) in diagnosticul bolilor benigne sau maligne de la nivelul organelor invecinate tubului digestiv: pancreas, cai biliare, vezica biliara, ficat, glande suprarenale, mediastin sau prostata.

 

 

 

2-1

Explorarea EUS este asemanatoare cu o gastroscopie din punct de vedere al discomfortului resimtit de catre pacient, existand o diferentiere legata de durata examinarii (gastroscopie 3-5min, iar EUS 20-30min). Se administreaza medicamente hipnotice (care induc somnul) de tipul Dormicum pentru care creste confortul si tolerabilitatea pacientului.

La nivelul esofagului EUS este cea mai performanta metoda in comparatie cu Tomografia Computerizata (TC) si Rezonanta Magnetica( RM) pentru precizarea stadiului tumorilor esofagiene. Precizarea extinderii tumorale are o importanta cruciala in alegerea tratamentelor oncologice (chimioterapie, radioterapie, chirurgical sau asocierea acestora), dar si in predictia sperantei de supravietuire la 5 ani.

3-1

In cazul unui pacient diagnosticat cu tumora esofagiana de gradul III sau IV tratamenul chirurgical al tumorii nu ofera sanse de viata in plus in comparatie cu tratamentul radio/chimioterapic, complicatiile legate de fenomenele de obstructie produse de tumora la nivelul esofagului putand fi rezolvate cu ajutorul terapiei endoscopice. (protezare, reductie tumorala APC, dilatari pneumatice).Tratamentul chirurgical in aceste cazuri avansate scade mult supravietuirea pacientului prin complicatiile postchirurgicale si afecteaza mult calitatea vietii. Aceasta din urma ar trebui sa constituie prioritatea absoluta in cazul acestor pacienti cu cancer avansat.

Contrar credintelor populare ca numai bisturiul chirurgului poate scoate “cancerul” din corpul bolnavului, interventia chirurgicala trebuie sa aiba loc doar atunci cand poate prelungi viata pacientului. Interventiile chirurgicale in stadii avansate ale cancerelor digestive(esofag, stomac, pancreas) scurteaza viata prin complicatiile survenite postoperator/”imprastierea” rapida a procesului tumoral si nu raspund dezideratului enuntat mai sus –asigurarea calitatii vietii pacientului.

Tot de la nivelul esofagului pot fi depistate tumori sau ganglioni situati in mediastin (spatiul situat in centrul toracelui intre cei doi plamani). In cazul pacientilor care sufera de cancer bronhopulmonar EUS poate preciza cu exactitate prezenta sau absenta metastazelor ganglionare, transand astfel intre alegerea tratamentul chirurgical+chimioterapie sau doar chimioterapie. Implicarea ganglionara mediastinala are semnificatia de stadiu avansat in care chirugia nu mai poate aduce beneficii din punctul de vedere a supravietuirii pacientului la 5 ani.
Leziunile depistate pe suprafata sau in profunzimea mucoasei tubului digestiv superior –esofag, stomac, duoden- prin endoscopie obisnuita pot fi analizate in detaliu prin EUS, aceasta tehnica stabilind in multe cazuri diagnosticul de exactiate. Diagnosticul poate fi oferit doar prin studiul imaginilor de ecografie sau cu ajutorul ghidajului ecografic poate fi efectuata o biopsie de profunzime care sa recolteze tesut din leziunea de perete sau din organele invecinate (pancreas,ficat,gl suprarenala, ganglioni)

Calitatea explorarii pancreasului si cailor biliare extrahepatice prin EUS s-a dovedit superioara in unele afectiuni comparativ cu TC si RM cu ar fi de exemplu: stadializarea tumorilor pancreatice, pietrele migrate din colecist la nivelul cai biliare principale (CBP), tumorile ale CBP, drenajul pseudochistelor pancreatice, etc.

Cancerul pancreatic este o boala foarte grava cu sanse mici de supravietuire pentru pacient. Stadializarea exacta a procesului canceros implica dimensiunea tumorii, extinderea in afara pancreasului, invazia vaselor de sange importante si prezenta/absenta ganglionilor periferici sau la distanta de tumora. EUS raspunde cu exctitate la toate aceste intrebari oferind in plus –prin EUS liniar- posiblitatea obtinerii de celule canceroase si in consecinta a unui tratament chimioterapic optim pentru tipul celular la tumorii.

Un exemplu de practica curenta – Pacient diagnosticat anterior cu calculi la nivelul colecistului sau operat recent de colecist se prezinta de urgenta pentru durere in cadranul superior drept, greturi, varsaturi si coloratie galbena moderata a ochilor si pielii- EUS poate preciza cu exactitate prezenta/absenta calculilor biliari restanti la nivelul CBP sau alta patologie care a generat problema mai sus descrisa.Se poate afirma cu certitudine ca EUS ofera raspunsuri in majoritatea cazurilor de icter in care ecografia clasica sau TC au oferit raspunsuri insuficiente sau incomplete. In aceste caz EUS inlocuieste colagionpancreatografia retrograda endoscopica (ERCP) diagnostica care implica riscuri mult mai mari cum ar fi pancreatita acuta sau infectia cailor biliare postprocedura si precizeaza cu exactitate nevoia de ERCP terapeutic pentru cazuri cu indicatie certa terapeutica (extractie de calculi sau protezare tumorala).

Tumorile rectale beneficiaza de EUS care stabileste cu mare acuratete invazia tumorala la niveul peretelui rectal si a structurilor invecinate (prostata, uter, ovare, grasime perirectala) dar si prezenta/absenta metastazelor ganglionare. Conform ghidurilor internationale de tratament al cancerului rectal doar stadiile I si II beneficiaza de tratament chirurgical exclusiv, in stadiile III si IV fiind necesara radioterapia neoadjuvanta- adica iradierea tumorala inainte de operatie – pentru impiedicarea imprastierii celulelor tumorale la nivelul organelor invecinate.

Tratamentul tumorilor rectale in functie de stadializare

Stadiul tumorii /LocalizareaOptiunea de tratament
Polip canceros T1m – limitat la mucoasaPolipectomie endoscopica cu lasou
Cancer sesil T1m – limitat la mucoasaEMR – rezectie mucoasa endoscopica
TAEX – rezectie chirurgicala transanala.
T1sm, NoTAEX – rezectie chirugicala transanala.
LAR – rezectie joasa anterioara
T2, No / HighLAR – rezectie joasa anterioara
T2, No / LowChirurgical
T2, N1 / HighRadioterapie inainte chirurgiei + trat. chirurgical
T2, N1 / LowRadioterapie inainte chirurgiei + trat. chirurgical
T3 or T4, any N / HighRadioterapie inainte chirurgiei + trat. chirurgical
T3 or T4, any N / LowRadioterapie inainte chirurgiei + trat. chirurgical

 

 

Mai Mult
ecoendo

Ecoendoscopie – Impactul asupra cancerului esofagian

Impactul asupra cancerului esofagian

Conform criteriilor de stadializare ale AJCC, stadiul (T1,No) beneficiaza de terapie locala sau chirurgie, stadiile (T1-3,N1) chimio-radioterapie + chirurgie, iar T4/metastatic – paleatie.

Spre exemplificare va prezentam cazul unui pacient in varsta de 57ani la care examenul CT precizeaza o ingrosare a peretelui esofagului distal de aprox. 1cm fara precizarea gradului de invazie locala.

Stadializarea EUS efectuata arata: Nu exista interfata ecografica intre formatiuneatumorala si peretele atrial stang. T4. Imagini de adenopatie satelita cu dimensiuni de 0,5-0,7cm dar cu caractere clare neoplazice- rotunzi, bine delimitati, hipoecogeni, inomogeni. N1. Concluzie: Neoplasm esofagian distal stenozant T4N1Mx

1 2

Endoscopia este modalitatea cea mai potrivita pentru o stadializare precisa pre-chirurgicala. Nu exista beneficii de supravietuire in cazul strategiilor agresive chirurgicale daca en detecteaza cu cancer esofagian cu extindere locala masiva.(T4) Chak 1998

Mai Mult
boala-crohn

Ecoendoscopie – EUS

Centru Medical Diasan este primul centru privat de ecoendoscopie digestiva din Romania. Metoda de diagnostic modern a fost introdusa in oferta de servicii a centrului in urma cu 4 ani. Dr. Adrian Catinean medic primar interne si gastroenterologie a urmat cursuri de specializare in ec-endoscopie in 3 centre prestigioase din SUA (Allegheny General Hospital- Pittsburg, Lennox Hill- New York si Wyckoff Hospital- New York din 2005-2007) si a efectuat peste 300 de examinari pana in prezent.

De ce alegem EUS?

Metoda diagnostica imagistica cu rezolutie inalta (<1 mm) si profil de siguranta ridicat (complicatii<1/1000 examinari).

Indicatiile consacrate ale ecoendoscopiei sunt:

  • Diagnosticul si stadializarea tumorala
    • Esofag
    • Pancreas/ Ampula duodenala/ neuro-endocrine/cai biliare extrahepatice
    • Cancer pulmonar cu celule non-small
    • Ingrosare pliuri gastrice, cancer gastric
    • Rectal
  • Conditii benigne
    • Pancreatita cronica
    • Litiaza cai biliare principale.

Impactul asupra cancerului esofagian

Conform criteriilor de stadializare ale AJCC, stadiul (T1,No) beneficiaza de terapie locala sau chirurgie, stadiile (T1-3,N1) chimio-radioterapie + chirurgie, iar T4/metastatic – paleatie.

Spre exemplificare va prezentam cazul unui pacient in varsta de 57ani la care examenul CT precizeaza o ingrosare a peretelui esofagului distal de aprox. 1cm fara precizarea gradului de invazie locala.

Stadializarea EUS efectuata arata: Nu exista interfata ecografica intre formatiuneatumorala si peretele atrial stang. T4. Imagini de adenopatie satelita cu dimensiuni de 0,5-0,7cm dar cu caractere clare neoplazice- rotunzi, bine delimitati, hipoecogeni, inomogeni. N1. Concluzie: Neoplasm esofagian distal stenozant T4N1Mx

1 2

EUS este modalitatea cea mai potrivita pentru o stadializare precisa pre-chirurgicala. Nu exista beneficii de supravietuire in cazul strategiilor agresive chirurgicale daca EUS detecteaza cu cancer esofagian cu extindere locala masiva.(T4) Chak 1998

Impactul asupra cancerului pancreatic

Ecoendoscopia este metoda cea mai precisa de stadializare a cancerului pancreatic, in special in cazul tumorilor de mici dimensiuni, pe studii largi demonstrand sensibilitate >90%. Aduce informatii suplimentare, chiar si atunci cand CT, Angiografia si laparoscopia sugereaza rezectabilitatea si permite intr-o singura xaminarea stadializarea, diagnosticul histologic prin FNA si paliatia ( neuroliza/blocajul plexului celiac –inj.alcool/anestezic ). In evaluarea rezectabilitatii, EUS este cea mai buna metoda pentru detectia invaziei ramurilor din sistemul venos port, fapt care se coreleaza imposibilitatea rezectabilitatii tumorale. Implicarea tumorala a venei porte se coreleaza inalt cu implicarea arteriala care nu poate fi stabilita cu exactitate de care explorarea EUS.

Pacient in varsta de 70 ani cunoscut cu neoplasm pancreatic cefalic a fost trimis de medicul chirurg la Centru Medical Diasan pentru stadializare precisa si investigarea invaziei vasculare prin EUS: Formatiune neoplazica inomogena, hipoecogena de aprox. 4,9/2,5cm care inglobeaza instructura sa portiunea terminala a ductului pancreatic. Nu prezinta interfata acustica fata de venaporta in apropierea confluentului pe o portiune de 1,8cm – putandu-se afirma cu certitudine invazia vasculara. Neoplasm pancreatic cefalic cu invazie vasculara. T4N1Mx. Fond de pancreatita cronica.

Rösch 1992

3 4

Impactul asupra cancerului rectal

Tumorile rectale beneficiaza de o excelenta stadializare locala si o apreciere a implicarii ganglionare prin EUS rectal. Ecoendoscopia radial beneficiaza de un transductor de mici dimensiuni, flexibil care cu ajutorul balonului umplut cu apa, dar si a distensie hidrice a rectului ofera o interfata acustica mult superioara transductorilor transrectali rigizi. Stadializarea extinderii locale in cazul neoplasmului rectal este esentiala in alegerea terapiei endoscopice – mucozectomie/disectie submucoasa in cazul T1, radio-chimio terapie neoadjuvanta T2-T4 urmata de chirurgie- modalitate care ofera date de supravietuire mult superioare tehnicilor mai vechi.

Pacient cu neoplasm rectosigmoidan operat in antecedente se prezinta pentru evaluarea unui polip rectal biopsiat anterior cu diagnostic de carcinoma in situ: La examinarea EUS un se vizualizeaza fenomene de invazie parietala rectala, nici macar superficiala.(To) Se abordeaza therapeutic endoscopic polipul si se practica EMR si apoi ablatie cu plasma-argon a bazei de rezectie. Histologic – tija polipului libera si se confirma diagnosticul de carcinoma insitu. Concluzie: Rectul pacientului a fost salvat !!

5 6 7

8

Mai Mult
ciroza_2

Ciroza hepatica

Ficatul cantareste aproximativ 1,5 kg si este cel mai mare organ din corp. El este localizat in partea dreapta superioara a abdomenului, sub coaste. Cand bolile cronice determina leziuni si cicatrici permanente ale ficatului, aceasta stare este numita ciroza.
Tesutul cicatricial care apare in ciroza modifica structura ficatului, blocand fluxul sangvin prin ficat. Pierderea de tesut hepatic normal incetineste prelucrarea nutrientilor, a hormonilor, medicamentelelor si toxinelor de catre ficat. De asemenea este perturbata productia de proteine si alte substante care se sintetizeaza sau sunt metabolizate la acest nivel

Care sunt consecintele cirozei?

Ciroza este a saptea cauza de deces. Aproximativ 25000 de persoane decedeaza datorita cirozei in fiecare an. De asemenea este o mare…., costuri de spitalizare si o scadere a capacitatii de munca la pacientii cu ciroza.

Care sunt principalele cauze ale cirozei?

Ciroza este determinata de mai multi factori. In SUA, consumul cronic de alcool este cea mai comuna cauza. Ciroza de asemenea poate fi determinata de hepatita cronica virala (tipurile B si C). Leziunea hepatica care apare in ciroza de asemenea poate fi determinata de o serie de boli cu transmitere ereditara (mostenite) cum ar fi fibroza chistica, deficitul de alfa 1 antitripsina, hemocromatoza, boala Wilson, galactosemia si boli prin depunere de glicogen. Doua boli mostenite caracterizate prin depunere de metale in tesuturile hepatice in special determina leziune hepatica si ciroza. Cei cu boala Wilson prezinta depuneri mari de cupru in ficat, creier, rinichi si cornee. O alta boala, cunoscuta ca hemocromatoza, este caracterizata prin absorbtie excesiva si depunere de fier in ficat si alte organe, cum ar fi pancreas, piele, mucoasa intestinala, inima si glande endocrine.
Daca ductul biliar este blocat, acest lucru de asemenea determina ciroza. Ductele biliare transporta bila, formata in ficat, in intestin unde ajuta la digestia grasimilor. La copii, cea mai comuna cauza de ciroza data de blocarea ductelor biliare este o boala numita atrezia biliara. In acest caz, ductele biliare sunt absente sau lezate, determinanad intoarcerea bilei in ficat. Acesti copii sunt icterici (pielea lor are culoare galbena) dupa primele luni de viata. Uneori acestia pot fi vindecati prin interventii chirurgicale care constau in formarea unui nou duct care sa permita drenarea bilei din ficat. In cazul adultilor, ductele biliare pot deveni inflamate, blocate si lezate datorita unei alte boli hepatice, ciroza biliara primitiva. Alt tip de ciroza biliara poate apare dupa interventiile chirurgicale pe vezicula biliara care pot leza sau sectiona elementele anatomice.
Alte cauze de ciroza, mai rare, este reactia adversa la unele medicamente, expunerea prelungita la factori poluanti si episoade repretate de insuficienta cardiaca insotita de congestie hepatica.

Care sunt simptomele cirozei?

Pacientii cu ciroza adesea prezinta la debutul bolii un numar redus de simptome. Doua cazuri majore care, eventual, pot determina simptome sunt diminuarea functiei hepatice si modificarea structurii normale a ficatului datorita formarii de tesuturi cicatriciale. Pacientul poate prezenta fatigabilitate, slabiciune, astenie. Pierderea apetitului un simptom obisnuit, adesea insotit de greata si scadere in greutate.
Odata cu scaderea functiei hepatice, scade si productia de proteine a organismului. De exemplu, scaderea productiei de albumina determina acumularea de lichid la nivelul picioarelor (edem) sau in abdomen (ascita). O scadere a proteinelor sangvine necesare coagularii determina aparitia de echimoze (vanatai) sau sangerari la traumatisme minore.
In stadiile tardive ale cirozei, poate apare icterul (colorarea in galben a pielii) datorita cresterii concentratiei de pigment biliar care trece din ficat in intestin. O parte a pacientilor cu ciroza hepatica prezinta prurit (mancarime) intens dat de produsii biliari care se depoziteaza in piele. Adesea persoanele cu ciroza biliara prezinta litiaza biliara datorita faptului ca in vezicula biliara nu ajunge suficienta bila.
Ficatul persoanelor cu ciroza biliara de asemenea prezinta o deficienta in inlaturarea compusilor toxici din organism, a caror concentratie poate creste in sange. Aceste toxine pot determina o afectare a functiei cognitive si tulburari de personalitate sau chiar coma (encefalopatie). Semnele precoce ale cresterii concentratiei toxinelor la nivelul creierului includ lipsa de ingrijire corporala, lipsa de reactie, amnezie, tulburari de concentratie sau schimbari ale ritmului somn-veghe.
Medicamentele in mod normal sunt metabolizate la nivelul ficatului, in cazul cirozei acest proces fiind de asemenea incetinit. Ficatul nu indeparteaza medicamentele din sange suficient de repede, astfel ca medicamentle actioneaza mai mult timp decat in mod normal, crescand concentratia acestora in corp. Persoanele cu ciroza prezinta adesea o sensibilitate crescuta la medicamente si la efectele secundare ale acestora.
O problema serioasa pentru persoanele cu ciroza o reprezinta presiunea din vasele de sange care trec prin ficat. In mod normal, sangele din intestine si splina este drenat spre ficat prin vena porta. In ciroza insa, cursul normal al sangelui este incetinit, crescand presiunea in vena porta (hipertensiune portala). Aceasta blocare a fluxului normal determina cresterea dimensiunilor splinei. Astfel sangele de la nivelul intestinelor este drenat de vase de sange noi, ocolind astfel ficatul. Unele dintre aceste noi vase de sange devin foarte largi si se numesc varice. Aceste vase pot apare in stomac si esofag (tubul care uneste gura cu stomacul). Prezinta pereti subtiri si sunt supuse unei presiuni sangvine mari. Datorita acestor aspecte vasele sangvine au un mare risc de ruptura, determinand sangerari grave la nivelul partii superioare a stomacului si esofagului.
Daca astfel de probleme apar, viata pacientului este pusa in pericol, necesitand interventia medicului care trebuie sa actioneze pentru a opri sangerarea.

Cum este diagnosticata ciroza?

Adesea medicul poate diagnostica ciroza prin simptomele pe care le prezinta pacientul si teste de laborator. In timpul examenului fizic, de exemplu, medicul poate observa modificarile referitoare la consistenta si dimensiunile ficatul. Daca medicul ridica suspiciunea de ciroza trebuie efectuate teste de sange. Scopul acestor teste de sange este acela de a identifica eventuala prezenta a unei boli hepatice (adica de a determina cauza cirozei). In unele cazuri, sunt facute teste care permit vizualizarea directa a ficatului, cum ar fi tomografia axiala computerizata (CAT), ultrasonografia si scanarea radioizotopica a ficatului/splinei.
Medicul poate decide confirmarea cirozei prin punctie (biopsie) hepatica, o procedura prin care este recoltat un fragment din tesutul hepatic. In unele cazuri, ciroza este diagnosticata in timpul interventiei chirurgicale, in acest caz medicul avand posibilitatea de a examina ficatul in intregime. De asemenea ficatul poate fi examinat cu ajutorul laparoscopului, un dispozitiv de vizualizare care este introdus printr-o mica incizie in abdomen.

Care este tratamentul cirozei?

Tratamentul are ca si scop oprirea sau intarzierea progresiei cirozei, reducand distructia celulelor hepatice si scaderea riscului aparitiei complicatiilor. In cazul cirozei alcoolice, de exemplu, pacientul trebuie sa opreasca consumul de alcool pentru a opri progresia bolii. Daca pacientul are hepatita, medicul trebuie sa administreze steroizi sau medicamente antivirale pentru a reduce distructia celulelor hepatice.
Trebuie administrate medicamente pentru controlul simptomatologiei, cum ar fi icterul. Edemul si ascita (retentia de fluide) este tratata prin reducerea aportului de sare din dieta si prin administrarea de medicamente din clasa diureticelor. Dieta si terapia medicamentoasa pot ajuta la imbunatarirea functiei psihice care este alterata de ciroza. De exemplu, scaderea aportului de proteine din dieta scade productia de compusi toxici la nivelul tractului digestiv. Laxativele, cum este lactuloza, pot fi de ajutor prin absorbtia toxinelor si indepartarea mai rapida a acestora din intestin.
Cele doua mari probleme care apar in cazul cirozei sunt insuficiennta hepatica ( cand celulele hepatice nu mai functioneaza) si sangerarile cauzate de hipertensiunea portala. Medicul poate administra medicamente care sa reduca hipertensiunea portala, cum sunt beta blocantii. Daca pacientul sangereaza de la nivelul varicelor esofagiene sau gastrice, medicul poate injecta in aceste vene agenti sclerozanti, printr-un tub flexibil (endoscop) care este introdus prin gura in esofag pana la nivelul leziunilor varicoase. In cazuri severe, pacientul poate necesita transplant hepatic sau alta interventie chirurgicala (cum este suntul portocav) care este folosit pentru a reduce presiunea in vena porta si varice.
Pacientii cu ciroza pot duce o viata normala multi ani. Chiar daca apar complicatii, acestea in mod normal pot fi tratate. Multi pacienti cu ciroza pot avea un transplant hepatic reusit.

Mai Mult
tractul-digestiv

Tratamentul hemoroizilor prin ligaturi elastice

Date generale despre hemoroizi

Hemoroizii sunt clasificaţi in funcţie de localizarea lor in interni si externi. Combinaţia celor doua forme reprezintă hemoroizii micşti.
Hemoroizii pot apare ca boala primara in urma sedentarismului, a eforturilor mari (inclusiv de defecaţie in cadrul constipaţiei) sau in contextul unor boli ale ţesutului conjunctiv (asociaţi cu picior plat, varice, hernii).
Varicele rectale pot fi confundate cu hemoroizii. Acestea apar in cazul afecţiunilor care evoluează cu hipertensiune portală (ciroza) sau in cazul unor tumori ale micului bazin. Pentru excluderea acestora preoperator este necesara o evaluare ecografica si endoscopică.
Metoda optima pentru examinarea hemoroizilor este prin video-anuscopie. Aceasta explorare se realizeaza prin introducerea unui rectoscop rigid transparent impreuna cu o camera video miniaturizata in canalul anal, care permite astfel o buna vizualizare si apreciere a pachetelor hemoroidale, leziunilor de pe suprafata acestora, precum si identificarea fisurilor anale.

hemoroizi_i2-1 hemoroizi_i2 hemoroizi_i3 hemoroizi_i4

Date despre tratamentul hemoroizilor prin ligaturi elastice

Tratamentul hemoroizilor prin ligaturi elastice a fost introdus in urma cu 35 ani.
Hemoroizii interni au sensibilitate mica sau absenta. Aceşti hemoroizi pot fi trataţi prin ligaturi elastice cu riscul unor dureri reduse sau absente. Când componenta majora a hemoroizilor sunt hemoroizii interni ligaturile elastice sunt in general recomandate. Când majoritari sunt hemoroizii externi ligaturile elastice nu sunt aplicabile. Ligaturile elastice au înlocuit aproximativ 95% din hemoroidectomiile clasice (in tarile dezvoltate).

După tratamentul hemoroizilor prin ligaturi elastice nu e necesara restricţia dietei sau a activităţii.
In general sunt necesare mai puţin de 5 minute pentru o şedinţă de ligaturi elastice, iar intr-o şedinţă se ligaturează 1-3 pachete hemoroidale. Majoritatea pacienţilor necesita 3-6 şedinţe de ligaturi hemoroidale spaţiate la 2-3 săptămâni. La unii pacienţi (cu hemoroizi in stadii incipiente) sunt suficiente 1-2 şedinţe.

hemorizi_i6                     hemoroizi_i5

Complicaţii si efecte adverse

Majoritatea pacienţilor trataţi prin ligaturi hemoroidale nu prezintă complicaţii sau acestea sunt minore. Totuşi pot apare si complicaţii mai grave si acestea trebuie cunoscute de pacient pentru a le putea trata la timp. O uşoară senzaţie de discomfort sau durere minima e obişnuită după procedura.
Aspirina, anticoagulantele (antivitamine K, heparine, fibrinolitice) sau derivaţii acestora trebuie evitate deoarece cresc riscul sângerării. De asemenea pacienţii cu tulburări de coagulare trebuie sa avertizeze medical curant despre condiţia lor.

In cazul durerilor accentuate 1-2 tablete (administrate la intervale de 6 ore) de paracetamol sau piafen sunt suficiente. Rareori este prezenta o durere atât de puternica încât sa necesite injecţii. In cazul unor dureri intense trebuie anunţat medical curant.

Febra nu este normal sa apară după o astfel de procedura. In cazul apariţiei febrei (> 38 oC) trebuie anunţat medical curant.

Rareori poate apare tromboza hemoroidala după ligaturi elastice (apare o formaţiune tumorală elastica dureroasa in regiunea perianală) aceasta se tratează cu aplicaţii locale de hemorzon sau proctolog, rezolvându-se in aproximativ 3-8 săptămâni. Se asociază bai locale cu ceai de muşeţel.

Uneori poate apare senzaţia necesităţii defecaţiei. Aceasta poate apare imediat după ligatura elastica si poate dura pana la 12-36 ore.

Rareori pacienţii cu dureri rectale (in special bărbaţii) pot acuza dificultăţi de urinare. Cei cu acest tip de complicaţie trebuie sa încerce sa urineze stând intr-o baie calda. In cazul imposibilităţii urinarii timp de 8 ore trebuie anunţat medical curant.

Sângerări minore pot apare frecvent când ligaturile hemoroidale se desprind (la 7-10 zile de la procedura) si pot dura de la câteva zile pana la 2-3 săptămâni. Rareori sângerarea e abundenta si atunci trebuie anunţat medical curant. In cazul in care acesta nu poate fi găsit in 15 minute pacientul trebuie să se adreseze serviciului de urgenta. Uneori e necesara cauterizarea sau sutura sursei de sângerare.

Când trebuie anunţat medicul:

1. Sângerare rectala abundenta
2. Durere foarte intense
3. Febra
4. Imposibilitatea urinarii

In concluzie ligaturile elastice au reprezentat un pas important in tratamentul hemoroizilor. Ligaturile hemoroidale pot fi aplicate si in cazul hemoroizilor recidivaţi.
In unele cazuri ligaturile elastice nu rezolva simptomatologia si sunt necesare alte tipuri de intervenţie.
Înaintea intervenţiei e necesara o clisma cu Enemax® sau pregatire cu Fortrans® sau Colyte®, iar dupa interventie trebuie urmat un tratament cu Metronidazol tablete 250 mg de 3-4 ori pe zi timp de 3 zile si Ibuprofen 1-2 comprimate de 3 ori pe zi timp de 3 zile. In caz de dureri foarte intense se administreaza Tramal 20 pic.
Aspirina si anticoagulantele trebuie oprite cu o săptămână înaintea procedurii. Când administrarea acestora e necesara trebuie anunţat medical curant
Majoritatea pacienţilor se pot întoarce la activitatea lor obişnuită din ziua următoare. Totuşi e recomandat ca şedinţele de ligaturi sa nu fie programate înaintea călătoriilor pentru ca in cazul complicaţiilor să se poată apela la medical curant.
Este absolut necesara evitarea constipaţiei prin suplimentarea alimentaţiei cu fibre vegetale (conţinute in special in legume si tărâţe). In cazurile de constipaţie rebelă la tratament se pot introduce fibre (pastile).
Aceste informaţii va sunt oferite in efortul de a va informa, de a va acorda o asistenta de calitate, pentru a răspunde anticipat întrebărilor dumneavoastră si de a oferi o baza de discuţii intre dumneavoastră si medical curant.

Mai Mult

Incontinenta anala

Sfincterul anal este cel mai complex mecanism sfincterian din intreg organismul uman. Continenta (abilitatea de a nu pierde scaun in lenjeria intima) este un proces complex la care contribuie anusul si intreaga musculatura a planseului pelvin. La nivelul anusului/ canal anal exista doua sfincterele dispuse cilindric, care se suprapun pe o anumita distanta –sfincterul anal intern (SAI) si sfincterul anal extern (SAE). Cele doua componente sfincteriene au caracteristici si inervatie diferita:

  • SAI – constituit din fibre musculare netede ca si restul intestinului este comandat de fibrele nervoase simpatice presacrate – control involuntar
  • SAE – constituit din fibre musculare stritate ca si restul muschilor scheletici este invervat prin nervii rusinosi proveniti de la nivelul vertebrelor (S2,S3 si S4)

Vezi schema explicativa de mai jos:

fig1

Actul defectiei (expulzia materiilor fecale) este initiat de contractia musculaturii netede de la nivelul interstinului gros, care este provocata de catre alimentatie si mers. Aceste contractii propulseaza materiile fecale in interiorul intestinului gros, in ultima sa portiune, rectul, producandu-se astfel senzatia de “urgenta” pentru defecatie. Terminatiile nervoase de la nivel rectal sunt capabile sa determine natura continutului rectal – solid, lichid sau gaze.

Umplerea ultimei portiuni a intestinului gros, rectul, determina un reflex de relaxare a SAI, contractia rectului si contractia muschilor pubo-rectali si relaxarea consecutiva SAE.

Functionarea anormala a SAI are ca si consecinta incontinenta pasiva (pacientul “scapa” scaun in mod inconstient, nu simte cand si-a patat lenjeria), iar tulburarile SAE au ca si repercusiune incontinenta de urgenta (“scapa” scaun pentru ca nu mai poate tine).

Incontinenta anala este o afectiune raspandita, afecteaza in special femeile, iar prevalenta ei creste o data cu varsta. Astfel 2% din populatia generala are un grad de incontinenta anala la peste 45 ani, iar la peste 65 ani, aproape 7% din populatie. Aceste procente sunt cu siguranta mai mari pentru ca majoritatea oamenilor, din rusine, nu se prezinta la medic ca sa raporteze aceasta problema. Aproximativ 33% din pacientii varstnici intenati in azile si  spitale  sufera de incontinenta anala, iar acest aspect reprezinta a doua mare cauza de internare intr-un azil. Un studiu elaborat in SUA in 1988, se estimeaza un cost de peste 400 milioane $ anual pentru produse de ingrijire, toate aceste cheltuieli avand un trend ascendent pe masura cresterii sperantei de viata.

Nasterea pe cale vaginala contitue cea mai frecventa cauza de incontinenta anala, produsa fie direct de rupturi/laceratii la nivelul sfincterului anal, fie indirect prin afectarea invervatiei sfincteriene. Pana la intrarea in practica curenta a ecografiei endo-anale s-a presupus ca neuropatia este cauza primara a incontinentei post-partum (dupa nastere).

Examinarea ecografica endo-anala a demonstrat ca rupturile sfincterului anal sunt mult mai comune decat s-a crezut anterior. Un studiu publicat in cea mai prestigioasa revista medicala N Engl J Med, desfasurat pe 202 femei, la care s-a efectuat ecografie endo-anal inainte si dupa nasterea naturala a gasit rupturi sfincteriene la 35%(vezi fig.2 si 3) dintre femei aflate la prima nastere si in 44% dintre femeile multipare (> 2 nasteri). Mai mult decat atat, laceratiile sfincterului descoperite prin ecografie endo-anala (EEA) au fost asociate cu simptome de incontinenta anala timp de 6 saptamani dupa nastere, reducerea presiunii bazele si de strangere la nivel sfincterian. Nici o femeie fara nasteri in antecedente nu a prezentat defecte la nivelul sfincterului anal si dealtfel nici o femeie care a nascut prin operatie cezariana. Se confirma astfel ca nasterea pe cale vaginala poate produce defecte ale sfincterului anal, care pot fii mai mari daca se recurge si la forceps.

fig23

Incontinenta anala se poate dezvolta imediat dupa travaliu daca trauma este marcata, dar la cele mai multe femei apare tardiv (cativa ani) ca si rezultat cumulativ al nasterilor multiple, neuropatiei progresive, imbatranirii si menopauzei cu mecanismele ei compensatorii.

Cele mai multe femei sunt jenate sa se prezinte la doctor, ca sa vorbeasca despre problema incontinentei anale. Neexistand multe informatii despre aceasta problema multi pacienti o considera o afectiune incurabila. Materialul de fata sa fie de ajutor tuturor celor care au astfel de probleme.

Ecografia endo-anala (EEA) are o acuratete de diagnostic de aprox.95% pentru leziunile sfincteriene anale si se considera ca este examinarea cu care trebuie inceput orice demers diagnostic in probleme de incontinenta anala.

Manometria ano-rectala ofera date precise si cuantificabile despre lungimea canalului anal si  zona de presiune maxima generata de sfincterul anal. Acest ultim parametru este frecvent diminuat la pacientii cu incontinenta. Presiunea anala bazala reprezinta in general functia SAI, iar eventual o valoare redusa a acesteia indica o patologie a SAI. In schimb, presiunea de strangere voluntara reflecta functia SAE si este frecvent redusa in cazul rupturilor SAE intervenite dupa nasterea vaginala.

Testul de latenta al nervului rusinos– definita ca si timpul necesar unui stimul sa fie condus prin traiectul nervos si sa determina o contractie sfincteriana. Acest reflex poate fi testat cu o manusa speciala care are atasa pe suprafata un contact electric cu care poate fi stimulat traiectul nervos. Relevanta clinica a acestei explorarii poate fi cuantificata prin rezultatul slab al operatiei de reparatiei sfincteriene in conditiile preexistentei unei neuropatii la acest nivel.

Cum va putem ajuta in probleme de incontinenta anala?

CM Diasan a dezvoltat poate primul centru de incontinenta anala din Transilvania, Dr. Adrian Catinean, membru fondator al Societatii Romane de Coloproctologie, fiind probabil singurul specialist capabil sa efectueze intreaga gama de teste diagnostice necesare in evaluarea unei astfel de patologii. (EEA si manometrie ano-rectala). Un diagnostic precis poate stabili precis cauza incontinentei anale si poate recomanda cea mai buna solutie terapeutica ( chirurgicala , bio-feedback, recuperare neuro-musculara).

Dr. Adrian Catinean

Recomand tuturor femeilor dupa prima nastere,mai ales daca aceasta a fost cu un travaliu indelungat, epiziotomie, utilizarea forcepsului, prezenta simptomelor de incontinenta anala – o evaluare ecografica endo-anala pentru a diagnostica eventualele rupturi sfincteriene anale in primele 6 saptamani dupa nastere.Diagnosticul unor leziuni sfincteriene dupa prima nastere ar recomanda cezariana in cazul urmatoarelor sarcini. Exista si alte centre care pretind ca efectueaza ecografii endo-cavitare/endo-anale, dar pentru o evaluare corecta aveti nevoie de o explorare ecografica care sa perminta o imagine de 360o cu o frecventa de 12MHz, dotare tehnica specializata care este extrem de rara.Daca observati ca “patati” lenjeria in regiunea anala, nu lasati timpul sa treca si problemele sa se agraveze, lasati rusinea la o parte si adresati-va centrului nostru pentru un diagnostic precis al cauzei de incontinenta anala. Lasati-ne sa va recomandam cea mai buna varianta de tratament, conservativ sau chirurgical. Nu orice chirurg este capabil sa repare eficient o ruptura de sfincter anal,  va putem recomanda chirurgi cu experienta.

Manometria ano-rectala – este o metoda precisa in cuantificarea presiunii sfincteriene, reflexelor anale, dar si o modalitate de a monitoriza progresele facute de un pacient cu incontinenta anala aflat in tratament.

Mai Mult